O creștere de salarii nu ar face decât să accentueze inflația, care este oricum mare și care va crește în următoarele luni, pentru că s-ar intra într-o spirală de salarii-inflație care nu s-ar mai termina, consideră Ionuț Dumitru, Economist-șef al Raiffeisen Bank.
În încercarea de a da un răspuns penuriei de persoane bine pregătite în piața muncii, circa 80% dintre angajatorii din România au în vedere creșteri salariale în 2022, arată ultimul sondaj eJobs, una dintre cele mai mari platforme digitale pentru locuri de muncă din țară. Cei mai mulți dintre aceștia (46,6%) au planificate salarii cu 10% mai mari, 22,9% vizează majorări de 5%, iar 7,6% dintre ei vor crește bugetele pentru remunerații cu mai puțin de 5%.
Această intenție a managerilor vine însă cu o situație în care inflația a ajuns la un vârf al ultimilor 14 ani, de 8,4% în ianuarie 2022, iar Banca Națională a României estimează că vârful scumpirilor va fi atins în aprilie 2022, când va expira pachetul de plafonări și compensații introdus de autorități începând din iarnă, despre care nu se știe dacă vor fi prelungite sau extinse într-o anumită schemă
Citeste si:
„Nu știm dacă le vor prelungi. Dacă nu le vor prelungi, inflația va fi foarte mare în perioada următoare, adică 11-12% ar putea să fie o estimare optimistă. Cel mai probabil Guvernul va extinde și după 1 aprilie aceste facilități. Un lucru este cert: inflația va fi mare. Că va fi 10% la maximul său din perioada următoare, că va fi 15% nu avem cum să știm în momentul ăsta fiindcă nu cunoaștem intențiile Guvernului referitor la piața energetică”, a declarat Ionuț Dumitru într-un interviu exclusiv pentru wall-street.ro.
Incertitudinea cu privire la creșterea inflației este una foarte mare, pentru că nu se știe ce se va întâmpla de la 1 aprilie cu pachetele de plafonări și susținere guvernamentală privind prețurile la energie, în viziunea economistului.
Citeste si:
Cred că ar fi o greșeală să avem o creștere generalizată de salarii pentru că am intra într-o spirală de ceea ce numim salarii-inflație din care nu vom mai ieși curând.
Ionuț Dumitru, Economist-șef Raiffeisen Bank
Creșterea salariilor ar însemna un cerc vicios care ar alimenta inflația
În viziunea lui Ionuț Dumitru, nu ar trebui să aibă creșteri de venituri pentru că ele accentuează scumpirile și ar avea efecte foarte dăunătoare în mersul economiei.
„Trebuie mare cumpătare în privința creșterilor la salarii pentru că noi avem un șoc al prețurilor la energie care deja are efecte de runda a doua în toate prețurile, toată lumea vorbește despre creșteri de prețuri, ceea ce este extrem de nociv. Dacă am intra în acest joc al creșterilor de salarii vom vedea că aceste creșteri alimentează și mai mult inflația, ceea ce este un cerc vicios”, a declarat Dumitru.
Aceste măsuri trebuiesc analizate și decise foarte atent de către guvernanți, iar prin ele trebuie ajutată doar populația cea mai vulnerabilă, care este, în fond, cea mai afectată de inflație, iar forma prin care pot fi ajutați sunt pachetele de compensări.
Citeste si:
Întrebați dacă au crescut/ vor crește prețurile produselor/serviciilor lor în următoarea perioadă, 42,3% dintre antreprenori au menționat că vor aplica scumpiri de 10-30%, 19,3% vor crește prețurile cu sub 10%, 20,8% nu au crescut/nu vor crește și 17,3% vor crește cu peste 30% prețurile, potrivit potrivit ultimului sondaj realizat de CNIPMMR.
BNR trebuie să continue mutările împotriva inflației
În luptă cu inflația, BNR a intervenit pentru prima dată mai puternic la ultima ședință a Consiliului de Administrație, majorând cu 50 de puncte de bază dobânda cheie, iar următoarele decizii în acest sens vor fi la fel de pronunțate, se așteaptă economistul.
„Ne gândeam că BNR va face acest lucru de mai demult, dacă ne uităm la băncile centrale din regiune - Polonia, Cehia și Ungaria, vom vedea că au acționat mult mai rapid și mai hotărât”, a spus Ionuț Dumitru.
Citeste si:
Până acum BNR a acționat moderat din cauză că România se află într-o situație specială, având deficite gemene, iar statul a trebuit să se finanțeze la costuri rezonabile, motiv pentru care banca centrală nu a mărit brusc dobânda de politică monetară, a explicat economistul.
„BNR a fost mai prudentă, să spunem, într-o fază inițială, după care a crescut pasul de majorare a dobânzilor, după părerea mea era cazul. Miza BNR este să controleze efectele de runda a doua ale scumpirilor și să reancoreze anticipațiile inflaționiste, pe un orizont de doi-trei ani. Ne așteptăm să ducă dobânda cheie la 4,25%”, a declarat Ionuț Dumitru.
Rata dobânzii de politică monetară (dobânda cheie) are efect asupra indicatorilor ROBOR și IRCC după care se calculează ratele la creditele cu dobânzi variabile, iar mărirea dobânzii cheie atrage după sine creșterea acestora.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
