Este posibil ca Guvernul să prelungească perioada de plafonare a prețurilor la energie și de acordare de compensații și după martie 2022, când va expira, altfel rata inflației va depăși 9% sau chiar 10%, potrivit lui Ionuț Dumitru, Economist-șef al Raiffeisen Bank.

Riscurile sunt mai degrabă în sus în ceea ce privește inflația. Incertitudinile sunt mari pentru că nu se știe ce se va întâmpla cu măsurile de compensații și plafonări, care teoretic ies din vigoare la sfârșitul lunii martie, a transmis Ionuț Dumitru într-un interviu acordat wall-street.ro.

„Este posibil ca Guvernul să ia în calcul să extindă aceste măsuri, să prelungească perioada de aplicare a lor. În mod normal, dată fiind legislația de acum, adică dacă nu s-ar prelungi măsurile acestea, am avea în aprilie un salt spectaculos în inflație, care în momentul de față probabil poate fi evaluat la peste 9% sau chiar peste 10%”, a declarat Dumitru.

„Din informațiile pe care le avem acum, din ianuarie vor fi creșteri foarte mari de prețuri la energia electrică, unii consumatori sunt deja notificați de furnizorii lor. Creșteri de genul 38%, ceea ce va crea o presiune suplimentară”, potrivit economistului.

Pe moment nu se va simți acea creștere, pentru că prețul este plafonat la un leu pe kW, dar în aprilie se va vedea. Pe lângă scumpirile la gaze și la electricitate, în România au mai crescut prețurile la materiile prime agricole – grâu, porumb și floarea soarelui, care au condus la rândul lor la creșterea prețurilor produselor alimentare prelucrate, a explicat Ionuț Dumitru.

La momentul de față, în ultima perioadă România a avut o creștere de prețuri aproape generalizată, de sus până jos nu există vreo linie în rapoartele publicate de INS pe care să nu existe scumpiri. Vorbim totodată de creșteri mari, de 1-2% pe lună, rate lunare foarte mari, potrivit economistului.

BNR, în urmă cu manevrele contra inflației

„Ne așteptăm ca BNR să accelereze pasul de creștere a politicii monetare. BNR a rămas în urma băncilor centrale în această privință, mult în urmă”, a spus Ionuț Dumitru.

În Polonia, Cehia și Ungaria au fost creșteri mari de rate de dobândă, în special Cehia și Ungaria. Deși în toate aceste trei cazuri s-a plecat de la o dobândă cheie mai joasă decât cea practicată în România, în urma intervențiilor s-a ajuns la un nivel semnificativ mai mare decât la noi, potrivit Economistului-șef al Raiffeisen Bank.

„Asta în condițiile în care inflația din aceste țări este totuși mai mică decât a noastră, la fel ca și situația lor macroeconomică. În aceste condiții cred că ar fi mare nevoie ca BNR să accelereze pasul de creștere a ratei dobânzii de politică monetară”, a spus specialistul în economie.

Din cauza unor perspectivelor inflaționiste puternice, este posibil ca BNR să ducă rata dobânzii de politică monetară mai sus chiar de 3,5%, estimează analiștii Raiffeisen Bank, potrivit lui Ionuț Dumitru.

Chiar de la primele două ședințe următoare ale Consiliului BNR este de așteptat să se intervină mai puternic, cu câte 50 de puncte de bază (0,50%)asupra dobânzii cheie, crede Dumitru, după ce până acum banca centrală a intervenit doar cu câte 25 de puncte de bază (0,25%).

Salariile vor crește în 2022, dar este probabil ca inflația să „le consume”

În momentul de față, salariile nominale au o dinamică mai mică decât rata inflației, deci în termeni reali salariile scad, în special în anumite ramuri unde creșterile (salariale) au fost foarte mici sau deloc, consideră Ionuț Dumitru.

„A se vedea de exemplu sectorul bugetar, unde salariile au fost în picaj în 2021. Este totuși de precizat că asta s-a întâmplat după o perioadă lungă de timă, mai mulți ani în care salariile bugetarilor au crescut mult”, a spus expertul financiar.

„Per ansamblu aș spune că în momentul de față salariile scad în termeni reali, fiindcă avem acest puseu inflaționist puternic. Este posibil ca presiunea pe salarii să fie foarte mare în perioada următoare”, a mai spus Dumitru.

În acest sens, deja se pot vedea preocupări legate de creșterea salariului minim, de creșteri punctuale în sectorul bugetar – în sănătate, în educație, la construcția bugetară pe 2022. Probabil că și în mediul privat vor apărea presiuni destul de mari, potrivit economistului.

„Mă aștept ca dinamica nominală a salariilor să fie destul de mare în 2022, însă probabil în cea mai mare parte sau în totalitate ea va fi consumată de inflație. Adică nu vom avea o creștere semnificativă a salariului real în 2022”, spune Ionuț Dumitru.

2021 și 2022 din perspectiva evoluției economice

A fost mai degrabă un an de recuperare economică, cu o creștere de peste 6% în termeni reali, care este foarte înaltă. Dar ea trebuie judecată împreună cu scăderea de 3,9% de anul trecut, crede economistul.

Riscurile rămân, atât din perspectiva pandemiei, care nu a trecut, cât și din perspectiva puseului inflaționist din zona energetică, care vor aduce riscuri și pentru producători.

„Având în vedere creșterile amețitoare la energie care vor urma, refuz să cred că producătorii nu vor fi afectați. Sunt dublări sau chiar triplări la gaze în zona producătorilor industriali”, spune Dumitru.

Prețurile producției industriale sunt crescute cu 28% în momentul de față. Așadar, prețul la producător a crescut mult mai mult decât prețul la consumator, ceea ce înseamnă că probabil unii producători nu vor putea să își recupereze din costurile mari, în viziunea Economistului-șef al Raiffeisen Bank.

„Adică este posibil ca creșterea economică să fie chiar mai mică decât 4% în 2022, iar un număr mare de falimente nu este exclus. Dacă avem creșteri atât de spectaculoase de prețuri este posibil ca producătorii să nu le poată transfera clienților și să existe pierderi mari”, spune Ionuț Dumitru.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri