Gaura din buget și problema politicienilor: De unde tai când vine un an electoral?

Cea mai fierbinte temă din economia românească a momentului se învârte în jurul unei găuri, cea din bugetul României. Deficitul bugetar, înseamnă, în linii mari, că Guvernul nu reușește să atragă la buget mai mulți bani decât cheltuie (pe salarii, pensii, investiții). Pentru a nu începe să scadă din pensii sau salarii, Guvernul discută acum de eliminarea unor excepții fiscale. Problema politicienilor: de la cine poți să tai înaintea unui an electoral?

Deficitul bugetar după primele cinci luni ale acestui an este de 37 mld. lei, aproape jumătate din toată suma pe care a propus-o Guvernul României pentru finalul de an, conform raportului macroeconomic pe 2023. Proiecția pentru 2023 este să avem un deficit bugetar de 68 mld. lei, echivalentul a 4,4% din PIB. Economiștii sunt însă ceva mai pesimiști, cei de la BCR, de exemplu, anticipând că vom încheia anul 2023 cu un deficit de 4,7%.

Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile unui guvern depășesc încasările de la buget. Fiindcă acest lucru este firesc într-o economie, ca încasările să nu fie egale cu cheltuielile, guvernele țărilor își setează o țintă de deficit la începutul fiecărui an. Ce se întâmplă dacă țările nu reușesc să se mențină în această țintă?

Cum ne afectează faptul că avem un deficit bugetar mare? Am putea pierde banii europeni

În cazul României sau a altor state membre UE, Bruxelles-ul impune niște limite de deficit pentru fiecare țară în parte. Țara noastră și-a luat niște angajamente în cadrul PNRR să nu întreacă ținta de deficit de 3% din PIB, lucru destul de greu de realizat ținând cont că acesta a ajuns deja la nivelul de 2,33% din PIB. Acest risc a fost evidențiat chiar și de ministrul finanțelor, Marcel Boloș.

Citeste si:

„Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei”, a scris ministrul finanțelori pe Facebook.

Cum acoperi o gaură din buget: Despre IT-iști, excepții și promisiuni electorale

Una dintre metodele prin care s-ar putea umple golul din buget ar fi eliminarea facilităților fiscale pentru sectorul IT, cel al construcțiilor și în agricultură. Cu toate că acest lucru ar putea reduce din deficitul bugetar, eliminarea acestor facilități sunt o tehnică care ar putea deranja electoratul vizat. Spre exemplu, atât Marcel Ciolacu cât și Nicolae Ciucă au spus că nu se gândesc să taie din aceste excepții pentru sectorul IT.

Citeste si:

„Industria IT din România are o pondere în PIB de 7 - 8%, nu cred că cineva poate să se gândească să intervină şi să strice ceva care funcţionează. E normal să existe măsuri care să echilibreze, dar în niciun caz să producem intervenţii care să perturbe un domeniu care funcţionează foarte bine”, a declarat Nicolae Ciucă.

Singura temere care există în acest moment este că o eliminare a facilităților fiscale ar putea produce un exod al forței de muncă vizate. Acest lucru a fost semnalat deja de sindicatele din construcții.

„Va avea loc o hemoragie către alte țări UE a forței de muncă din acest sector esențial pentru implementarea PNRR”, conform unui comunicat de pe pagina Federația Generală a Sindicatelor „Familia”.

Cu toate acestea, majoritatea economiștilor nu sunt de acord cu aceste excepții fiscale. Ionuț Dumitru, economistul șef Raiffeisen Bank, a spus că nu crede că ar exista riscul unul exod al forței de muncă după eliminarea facilităților.

Citeste si:

Este foarte simplu: din punctul meu de vedere, ca economist, toate facilitățile fiscale trebuie oprite.
Ionuț Dumitru, economist șef Raiffeisen Bank

În România, de scutiri de taxe beneficiază sectoarele IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Dacă sectorul IT beneficiază de scutirea de impozit pe venit, angajații din agricultură, industria alimentară și construcții sunt scutiți de plata impozitului pe venit și a contribuției sociale la sănătate, alături de contribuția la pensiile private.

Câți bani ar intra la buget dacă s-ar introduce impozitul progresiv: Studiul prezentat de consiliera lui Ciolacu

Un alt mod de a aduce mai multe încasări la bugetul de stat este creșterea taxelor și impozitelor. În ultimii ani s-a discutat tot mai mult de introducerea unui impozit progresiv în România, fiind un lucru dezbătut. Spre exemplu, Lucian Heiuș, fostul șef ANAF, a spus că România nu este pregătită pentru impozitarea progresivă.

Citeste si:

Părerile sunt însă împărțite. Noua consilieră a lui Marcel Ciolacu, Victoria Stoiciu, a prezentat studiul ”Reforma fiscală: propuneri pe termen scurt” conform căruia, rezolvarea deficitului bugetar stă în impozitarea progresivă. Studiul, prezentat de Fundația Friedrich Ebert România îl are ca autor pe Cornel Ban.

Conform acestui studiu, introducerea unor reforme fiscale relativ modeste ar aduce la bugetul de stat venituri substanțiale, de aproximativ 7.6 miliarde euro. Jumătate din acești bani ar veni din introducerea unui „impozit moderat progresiv” la cote competitive regional restul de bani venind, în această ordine, din:

mărirea impozitului pe dividende, eliminarea scutirilor din construcții;
un impozit de 1.2 la sută pe cifra de afaceri peste pragul de 1 miliard de lei pentru firmele din energie, 100 milioane lei pentru firmele din retail, toate firmele de jocuri de noroc;
coborârea pragului la microîntreprinderi la 250.000 euro;
eliminarea scutirilor din IT, construcții și agricultura.

Aproape 61 % din acest efort de mobilizare fiscală va trebui să vină din măriri de impozite și taxe, iar restul va trebui sa vină din eliminări de scutiri și taxe sectoriale.

Citeste si:

România a încheiat anul 2022 cu un deficit bugetar de 81,01 miliarde lei, respectiv de 5,68% din Produsul Intern Brut (PIB), sub ţinta de 5,74% din PIB stabilită la rectificarea din noiembrie 2022, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor.

Sursa foto: shutterstock