România s-a întins mult peste plapumă când vorbim despre cheltuieli, și-a construit bugetul pe bani pe care nu i-a avut, iar creșterea economică s-a bazat pe consum, nu pe investiții. Aceasta este concluzia lui Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, care spune că politicile fiscale ale României au avut această filosofie nu de ieri de azi, ci funcționează în acest sistem de ani de zile.
Specialiștii trag un semnal de alarmă privind bugetul propus pentru 2024, fiind considerat unul construit pe niște venituri supraestimate, un lucru care ar putea să adâncească și mai mult gaura din buget pe viitor. Deficitul bugetar cu care se confruntă România în momentul de față este rezultatul unor politici fiscale prociclice care, din păcate, au devenit modul tradițional în care funcționează economia României. Cristian Popa spune că țara noastră a trăit peste posibilități și că ne-am bazat pe mai mult pe datorii și consum, decât pe investiții.
„Adevărul este că politica fiscală a fost prociclică, iar acest lucru nu se întâmplă de ieri de azi. S-a apăsat prea tare pe accelerație: s-a pus gaz pe foc când focul ardea de mult timp. Asta ne-a făcut să ne întindem mai mult decât ne era plapuma, România a trăit peste posibilități. Asta nu înseamnă că Ionescu sau Popescu au trăit fără posibilități, ci toată România, bazată pe politicile fiscale prociclice. Asta înseamnă că ne-am bazat pe datorii și mai degrabă pe consum decât pe investiții”, a declarat Cristian Popa.
Citeste si:
De mai bine de 40 de ani, Uniunea Europeană condiționează țările membre să nu întreacă ținta de deficit de 3% din PIB, regulă înscrisă în Tratatul de la Maastricht. Problema deficitului bugetar cântărește mult în contextul în care România riscă să nu primească banii europeni, livrați prin PNRR, dacă nu își ia angajamentul să rezolve acest deficit.
Deficitul bugetar al României a depășit pragul de 3% în nouă din ultimii 18 ani, acest prag fiind un semnal de alertă dat de Comisia Europeană. Asta arată cât de majoră este problema cu politicile policiclice.
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR
*n.red: Politica prociclică se referă la acele măsuri fiscale sau monetare care acționează într-un mod care amplifică ciclurile economice existente. Ambele tipuri de politici prociclice, fie fiscală sau monetară, pot amplifica volatilitatea economică și pot contribui la creșterea instabilității economice, deoarece pot accentua ciclurile economice și pot avea efecte adverse asupra creșterii economice și a stabilității financiare.
Citeste si:
În ceea ce privește perspectiva economică viitoare, reprezentantul BNR subliniază faptul că singura creștere economică sănătoasă pe care ar trebui să o aibă România va trebui să fie bazată pe investiții, nu pe consum. Ce face Guvernul acum? Premierul Marcel Ciolacu a declarat că bugetul de stat pe 2024, care va fi adoptat de către Guvern, va fi axat pe investiţii, valoarea acestora ridicându-se la circa 7% din PIB. Cu toate acestea, majoritatea specialiștilor sunt de părere că bugetul propus pentru anul viitor este unul nerealist.
„Ne așteptăm ca creșterea economică să degenereze vizibil. Subliniem constant că o creștere economică sănătoasă se bazează acum pe investiții. Nu este nicio șansă ca creșterea economică viitoare a României să se mai bazeze pe consum cum a fost cazul până acum”, spune Cristian Popa.
Citeste si:
Proiect buget 2024. Sursă: GUVERNUL ROMÂNIEI
Bugetul lui Ciolacu, bazat pe investiții și pe digitalizarea ANAF. Avertisment: Este foarte posibil ca deficitul pe 2024 să fie cu mult peste cel de anul acesta
Marcel Ciolacu spune că nu vor exista creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind compusă exclusiv pe investiții și pe lupta contra evaziunii fiscale. Pariul pus pe creșterea veniturilor la buget prin scăderea evaziunii fiscale va fi bazat pe digitalizarea Fiscului, prin sisteme care sunt puse deja la îndoială de specialiști.
Eficiența bugetară de anul viitor este pusă la îndoială și de experții din Consiliul Fiscal. Deficitul bugetar pe anul 2024 este posibil să depăşească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară, avertizează Consiliul Fiscal.
Citeste si:
„Este foarte posibil ca deficitul bugetar pe anul 2024 să depăşească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară. Deficitul bugetar în 2023, conform documentelor transmise de Ministerul Finanţelor, este 5,9% din PIB în metodologie cash şi 6,0% din PIB în metodologie europeană/ESA", se arată în opinia preliminară a CF.
Sursa foto: Agerpres
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
