Rata inflației a scăzut pe tot parcursul anului curent, urmând să încheie 2023 cu valoarea de 7,5%. Chiar și în acest context, Banca Națională a României nu a operat încă scăderi ale dobânzii cheie, rata care dictează trendul creditelor și depozitelor oferite de băncile din România. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație a Băncii Naționale, a explicat că dacă BNR s-ar grăbi „să deschidă șampania”, reducând dobânzile, efectul ar putea fi unul nesănătos pentru economie.
Acum un an, paginile știrilor anunțau că avem cel mai ridicat nivel al inflației din ultimii 20 de ani: rata anuală a inflației a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76%. Mai exact, anul trecut, România a înregistrat cea mai ridicată rată a inflației de când BNR a anunțat lansarea leului nou. Într-un singur an, rata scumpirilor s-a înjumătățit: ultimele date valabile, cele pentru luna octombrie 2022, arată o inflație de 8,07%.
Atunci când vorbim despre panaceul pe care îl folosește BNR pentru stoparea proceselor inflaționiste, economiștii au la îndemână dobânda de politică monetară. Dobânda cheie a crescut de anul trecut, ultima majorare fiind efectuată la începutul lui 2023, când dobânda de politică monetară a ajuns (și s-a oprit) la 7%. În luna noiembrie 2022 dobânda de politică monetară a fost de 6,75%. Așadat, cu toate că poate părea ciudat că, chiar dacă rata inflației s-a înjumătățit, BNR nu s-a grăbit să scadă dobânzile. Cristian Popa explică de ce „nu s-a deschis încă șampania” la Banca Națională:
Citeste si:
Noi am înfruntat inflația fără a crea recesiune și cu o stabilitate relativă a cursului, însă, nu am spus că am câștigat războiul. Am câștigat bătălii, dar războiul mai durează, trebuie să fim vigilenți și să luptăm cu acest balaur.
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație a BNR
Conceptul de "sărbătorire prematură" a fost utilizat de către oficiali ai Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru a avertiza asupra riscului de a considera rezolvată inflația, întrucât poate exista tentația de a sărbători prea devreme aparenta rezolvare a problemei. Sărbătorirea prematură implică riscul de a subestima sau de a ignora posibilitatea ca inflația să revină sau să rămână la un nivel în viitor.
„FMI ne spune că peste 50% din procesele dezinflaționiste eșuează din cauza unei sărbători premature: reducerea prea devreme a dobânzilor. Eu am spus personal că nu vom nu vom face această greșeală, nu ne vom grăbi să anunțăm victoria și să operăm reduceri de dobândă. Deocamdată, inflația rămâne peste nivelul ratei de dobândă de politică monetară (7%). Trebuie, cel puțin, ca inflația să coboare sub rata dobânzii ca să ne gândim la o scădere”, explică economistul Cristian Popa.
Citeste si:
Reprezentantul BNR punctează faptul că Banca Națională nu a folosit nicio politică monetară prociclică* pentru a diminua inflația, în ciuda vocilor din spațiul public care susțineau aceste mecanisme.
*n.red: Politica prociclică se referă la acele măsuri fiscale sau monetare care acționează într-un mod care amplifică ciclurile economice existente. Ambele tipuri de politici prociclice, fie fiscală sau monetară, pot amplifica volatilitatea economică și pot contribui la creșterea instabilității economice, deoarece pot accentua ciclurile economice și pot avea efecte adverse asupra creșterii economice și a stabilității financiare.
Fiscalitatea din România a pus gaz pe un foc care ardea deja
În ceea ce privește politicile fiscale, celelalte medicamente care pot fi folosite în stoparea inflației, se pare că Guvernul nu a luat exemplul de acțiune al Băncii Naționale. Conform lui Cristian Popa, politicile fiscale din România sunt de mult timp prociclice, iar acest lucru cântărește mult în problemele economice actuale ale țării noastre.
Citeste si:
„Despre politica fiscală nu pot spune același lucru (n.red. ca în cazul politicii monetare). Adevărul este că politica fiscală a fost prociclică, iar acest lucru nu se întâmplă de ieri de azi. S-a apăsat prea tare pe accelerație: s-a pus gaz pe foc când focul ardea de mult timp. Asta ne-a făcut să ne întindem mai mult decât ne era plapuma”, punctează Cristian Popa.
Modificările fiscale au trecut de semnătura președintelui, acestea fiind „promisiunea” Guvernului de a rezolva problema deficitului bugetar din România. Impactul financiar estimat pentru anii următori provine în proporție de aproximativ 85% din taxare și doar un procent infim din reducerea cheltuielilor statului.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind modificarea măsurilor fiscal-bugetare ale României. Potrivit studiului "Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar şi impact (2015-2023)", realizat de The Tax Institute, în perioada 2015-2023 au fost aduse 554 de amendamente noului Codului Fiscal. Această nouă schimbare însumează cea de-a 555 modificare a Noului Cod Fiscal.
Citeste si:
Conform acestui studiu, din punct de vedere calitativ, 32% au fost măsuri proaste şi foarte proaste, cu impact negativ asupra contribuabililor sau bugetului. 26% au fost modificări de formă, fără un impact real, 33% au fost măsuri bune, cu impact pozitiv limitat şi doar 9% măsuri foarte bune. Rezultatul în urma modificărilor repetate este o scădere a veniturilor bugetare de 0,53% din PIB în 2022, faţă de 2016.
Sursa foto: Cristian Popa/Agerpres
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
