Plafonarea facturilor la energie electrică și gaze naturale obligă statul să bage mâna tot mai adânc în buzunar. Suma decontată în contul măsurilor de sprijin a a ajuns la aproape 17 miliarde de lei, conform celor mai recente date ANRE.

Mai precis, este vorba de 16.998.983.680,47 lei - suma totală verificată și transmisă spre decontare în baza Ordonanțelor de Urgență ale Guvernului nr. 118/2021 și 27/2022. Cele mai mari sume sunt pentru anul trecut, în 2023 prețurile energie și gazelor normalizându-se. Iar acest total nu reprezintă sumele la zi care li se cuvin furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, din cauza pierderilor suferite ca urmare a plafonării prețurilor finale, ci doar cât a putut să verifice ANRE până la data respectivă, cererile de decontare acoperind practiv intervalul noiembrie 2021-aprilie 2023. Până la ora actuală sunt în jur de 1.500 de cereri aprobate, iar numărul lor continuă să crească.

De ce decontează statul plafonarea facturilor la energie și gaze

De ce este nevoie ca statul să le deconteze furnizorilor de energie și gaze aceste sume uriașe? Potrivit OUG 118/2021 și OUG 27/2022, prețurile la gaze și energie electrică sunt plafonate, iar furnizorii acoperă din fondurile lor diferența între prețul plătit de consumatori și prețul real. Statul trebuie să le deconteze apoi această diferența, pe baza unor cereri, prin Ministerul Energiei (pentru clienți non-casnici) și Ministerul Muncii - Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (pentru clienți casnici). Practic, furnizorii au pierdut acești bani tarifându-le consumatorilor energia la un preț mai mic decât cel din contracte.

Întârzierea acestor decontări produce mari probleme de cash-flow furnizorilor. Aceștia au termene ferme de plată pentru producători, transportatori, distribuitor, trebuie, să achiziționeze energie dar, în același timpm sunt obligați să aplice o reducere la prețul final facturat. Diferența este acoperită de stat, doar că banii vin, de multe ori, târziu. Este vorba o industrie care și în vremuri normale are margini de profit foarte mici (în jur de 5% din factură), iar acum are și costul de furnizare plafonat.

Statul a estimat greșit dimensiunea decontului

Decontul politicii de plafonare a facturilor a fost una dintre cauzele găurii în buget care dă acum bătăi de cap la Palatul Victoria. La rând ”gaură din buget” a dus la probleme cu plățile către furnizori. Soluția temporară găsită de autorități a fost să apeleze la fonduri europene. Pe când era ministrul al Energiei, Virgil Popescu afirma că taxa de solidaritate ar trebui să acopere toate datoriile statului la furnizorii de energie, deși cuantumul ei a scăzut, după modificările din Parlament. În plus, pare că autoritățile au supraestimat veniturile din taxarea și suprataxarea companiilor din energie - mai ales că profiturile acestora nu mai sunt atât de mari ca în plină criză a energiei.

La cât va ajunge în final decontul plafonării? Din cauza creșterii prețurilor la care furnizorii cumpără gazele și electricitatea, diferența între prețurile reale și cele facturate după plafonare era estimată la 40 de miliarde de lei de la introducerea plafonării (1 aprilie 2022) și până la finalul anului 2022.

Inițial, oficialii nu au contrazis această estimare, dar ulterior au coborât mult sumele pe care le-au recunoscut drept pierderi furnizorilor. De pildă, ministrul Finanțelor vorbea în august 2022 de numai 5 miliarde de lei. Chiar și dacă nivelul total e mai mic de 40 de miliarde, conform celor mai recente date ANRE doar pentru vara anului trecut sumele decontate furnizorilor au depășit 5,8 miliarde de lei, mult peste estimarea ministrului.

În aceste condiții, Comisia Europeană ne-a recomandat recent să renunțăm la plafonare, de care nici beneficiarii ei, furnizorii de energie și gaze, nu sunt deloc încântați. Autoritățile sunt însă ezitante - noul ministru de resort, Sebastian Burduja, a dat de înțeles că abia în primăvara lui 2024 s-ar putea lua în calcul abandonarea acestei scheme de sprihin.

Sursa foto: Facebook / Electrica

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri