Schimbarea indicelui ROBOR cu IRCC este o variantă prin care românii pot să întârzie cu șase luni creșterea ratei lunare la bancă pe baza scumpirii creditului de către BNR, în cazul în care nu mai pot face față cheltuielilor, spune Andrei Perianu, expert financiar și fondator al Bankata, platformă de agregare a produselor financiare.

Românii care au credite la bănci suferă de o dublă lovitură, atât din cauza scumpirilor puternice la majoritatea produselor și serviciilor, cât și din cauza mutărilor BNR în încercarea de a stăvili această inflație care a atins niveluri record ale ultimelor decenii.

ROBOR este un indicator folosit în calcularea creditelor (ipotecare sau de nevoi personale) în lei cu dobânzi variabile și care au fost luate până la 1 mai 2019, iar IRCC indicator pentru același tipuri de credite, însă care au fost luate după 1 mai 2019.

Creșterea dobânzii cheie și alte măsuri ale politicii monetare BNR, precum reducerea lichidității din piață, atrag după sine modificări în tranzacțiile dintre bănci care duc la creșterea acestor doi indicatori, însă cu anumite variații.

Discuția este cu atât mai relevantă cu cât o mare parte dintre creditele din România sunt luate cu dobânzi variabile, nu fixe, pentru că în condiții normale dobânzile variabile din ofertele băncilor sunt mai mici. Nu este și cazul actual, când politica monetară a BNR determină creșterea celor doi indicatori, care urcă automat și rata lunară la creditele românilor.

„În perioada aceasta în care dobânzile cresc, este mai în favoarea consumatorului să treacă la IRCC pentru că, prin metodologia prin care este calculat acest indice, are un delay față de ROBOR”, a declarat Andrei Perianu într-un interviu wall-street.ro.

Cum îți poți schimba ROBOR-ul cu IRCC-ul

Cu alte cuvinte, ținând cont de regulamentul BNR privind aplicarea IRCC, calculul ratei lunare actuale folosește, mereu, valoarea din urmă cu două trimestre a acestui indicator, adică din urmă cu șase luni. Deci creditele care folosesc IRCC se vor scumpi cu șase luni întârziere față de creditele care folosesc ROBOR.

„Este vorba de o întârziere a creșterii ratei lunare la bancă în contextul în care BNR crește dobânda la credite. În timp ce ROBOR crește odată cu această dobândă, tu ai un indicator care se calculează diferit și care are o întârziere față de aceasta”, a mai spus Andrei Perianu.

Trecerea de la indicatorul ROBOR la IRCC se poate face prin varianta refinanțării, adică prin contractarea unui credit nou cu care îți plătești vechiul credit. Luând acest credit de refinanțare în prezent sau în perioada următoare, deci după 1 mai 2019, în calcularea ratei lunare îți va fi aplicat IRCC-ul.

Schimbarea ROBOR cu IRCC ține mai degrabă de contextul în care ne aflăm

Andrei Perianu, expert financiar

Reversul medaliei în rocada ROBOR-IRCC

Pe de altă parte, trecerea la IRCC poate să funcționeze și împotriva ta, dacă lucrurile s-ar schimba și BNR ar micșora prețul creditelor, pentru că ieftinirea ar ajunge la tine cu aceeași întârziere.

„IRCC-ul funcționează în defavoarea ta dacă dobânzile scad. Acum, că suntem într-un context în care dobânzile cresc și probabil că vom vedea și în continuare trendul acesta, îți ieftinește creditul, dar dacă dobânzile ar fi scăzut, ai fi avut parte, în calcularea ratei tale, de o medie anterioară, deci nu te-ai fi putut bucura imediat de scăderi”, a mai spus fondatorul Bankata.

În acest moment și pe orizontul de timp de șase-nouă luni, analiștii se așteaptă ca BNR să continue să crească cu câte 0,5% dobânda de politică monetară la următoarele ședințe, ceea ce ar duce-o la un nivel simțitor mai sus decât acum, când a ajuns la 3%.

Citește și: Cristian Popa, BNR, despre inflație: Nu vrem să băgăm România în recesiune cu dobânzi prea mari

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri