Cursul leu-euro este așteptat să rămână stabil în 2025, fiind susținut de intervențiile BNR. Conform analiștilor IBAN First, furnizor de servicii financiare pentru companii, BNR va continua să intervină pentru a gestiona surplusul de lichiditate interbancară, adaptându-se condițiilor financiare. Această strategie s-a dovedit eficientă în limitarea volatilității până acum. În schimb, inflația persistentă din România, situată în jur de 4,5%, contrastează cu inflația stabilă din SUA, iar acești factori vor duce probabil cursul dolar-leu la 5,00, de la 4,73.
Leul a câștigat teren în fața euro anul trecut, iar stabilitatea monedei naționale în raport cu cea europeană este așteptată de analiști și în acest an. În 2024, leul s-a întărit față de euro, cursul de schimb înregistrând o scădere de 0,01% și stabilindu-se la 4,9741 lei/euro în ședința de marți, 31 decembrie. Moneda națională își menține astfel tendința echilibrată din ultimii ani, susținută semnificativ și de BNR care a vândut valută în momentele în care au existat presiuni majore asupra monedei naționale.
Dolarul devine mai puternic: leul pierde teren în fața monedei americane
În ceea ce privește perechile dolar-leu și euro-dolar, fluxurile de capital rămân un factor esențial care influențează cursurile de schimb. Din noiembrie 2024, intrările de capital pe piețele financiare din SUA au crescut la 140 miliarde de dolari, în timp ce aproximativ 14 miliarde de dolari au ieșit de pe piețele europene, inclusiv din România. Investitorii preferă piața de acțiuni din SUA datorită randamentelor mai mari și riscurilor mai scăzute, ceea ce determină aprecierea dolarului.
Deși se estimează că România va înregistra o creștere economică de 2,5% în 2025, randamentele investițiilor sunt mai scăzute decât în SUA, unde randamentele acțiunilor depășesc 26%. Inflația persistentă din România, situată în jur de 4,5%, contrastează cu inflația stabilă din SUA. Acești factori vor duce probabil cursul dolar-leu la 5,00, de la 4,73.
Pentru perechea euro-dolar, se estimează un minim de 1,0350 la începutul lui 2025, cu o stabilizare între 1,05 și 1,10 pentru restul anului. Se preconizează că dolarul se va menține puternic anul viitor.
Riscurile valutare ale României: nici războiul și nici Trump nu ne afectează precum o fac costuri de împrumut
De la reducerea semnificativă a dobânzii de către Fed din septembrie, randamentele obligațiunilor americane pe 30 de ani au crescut cu 40 de puncte de bază, în contrast cu scăderile obișnuite de 10 - 50 de puncte de bază. Această creștere nu este determinată în principal de politicile de reinflație ale lui Trump, care vizează stimularea creșterii economice prin măsuri fiscale, așa cum sugerează unii analiști.
În schimb, majorarea randamentelor este cauzată de reducerea așteptărilor piețelor privind scăderi rapide ale dobânzilor din partea Fed, având în vedere reziliența pieței muncii. Creșterea randamentelor influențează condițiile financiare globale, ducând la costuri de împrumut mai mari la nivel mondial.
Aceste randamente mai mari vor pune țările cu poziții fiscale fragile, precum România, sub o supraveghere mai strictă din partea investitorilor. Deficitul României este prognozat să atingă 7,0% din PIB în 2025 și ar putea crește ca urmare a majorării pensiilor cu 12,1% de la 1 ianuarie 2025. Această măsură, combinată cu incertitudinea politică generată de alegeri, poate duce la o primă de risc mai mare pentru obligațiunile românești și la costuri de împrumut mai mari.
„În opinia noastră, principalul risc pentru România în 2025 nu este reprezentat de politica tarifară a lui Trump, recesiunea din Germania sau războiul din Ucraina, ci deteriorarea continuă a situației fiscale pe fondul creșterii randamentelor obligațiunilor globale. Retrogradarea ratingului de credit al României este inevitabilă dacă tendințele actuale vor persista”, afirmă Alin Latu, Country Manager România și Ungaria în cadrul iBanFirst.
De unde vine denumirea de „leu”
Contrar a ceea ce ar putea sugera denumirea, "leul" nu are legătură cu mamiferul supranumit „regele junglei”. Denumirea monedei naționale a luat naștere de la moneda olandeză Leeuwendaalder, monede mari de argint, cu o greutate de aproximativ 28 de grame, ușor de recunoscut datorită leului ridicat pe picioarele din spate reprezentat pe revers.
În istoria monetară a României, un element mai puțin cunoscut este legătura strânsă dintre moneda națională, leul, și un taler olandez din secolul al XVI-lea, cunoscut sub numele de Leeuwendaalder, remarcă Cristian Popa, reprezentant al Băncii Naționale a României, pe pagina sa de LinkedIn.
„Denumirea nu are legătură cu fauna locală, căci tigri sau lei în ținuturile noastre nu găsim. Până la înființarea sistemului monetar românesc în 1867, pe teritoriul actual al României circulau diverse monede emise în Europa sau în Imperiul Otoman. Originile leului pot fi urmărite până la sfârșitul secolului al XVI-lea, odată cu apariția în Țările Române a talerilor olandezi (Leeuwendaalder), monede mari de argint, cu o greutate de aproximativ 28 de grame, ușor de recunoscut datorită leului ridicat pe picioarele din spate reprezentat pe revers. Leeuwendaalder adică taler-leu”, scrie Cristian Popa.
