Dobânzile titlurilor de stat ar putea crește în edițiile viitoare, un lucru care ar asigura o parte din necesarul de bani al României, în contextul în care Finanțele au respins toate ofertele băncilor deoarece acestea au cerut dobânzi prea mari sau oferta lor nu a acoperit cererea statului. Economistul Dragoș Pîslaru spune că statul român va fi nevoit să vină cu dobânzi mai atractive la titlurile de stat pentru populație, pentru a putea acoperi din paguba financiară a României, în contextul în care rezervorul cu bani din Occident s-ar putea să se oprească.
Criza politică din România a adus statul român într-un impas economic. La scurt timp după afișarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale, moment urmat de demisia primului ministru, investitorii au început să întoarcă spatele țării noastre. Astfel, deși plătim unele dintre cele mai mari dobânzi din UE pentru împrumuturi, statul nu a putut accepta dobânzile băncilor pentru finanțare.
Dobânzile la titlurile de stat ar putea crește. Motivul? Statul nu prea are încotro
În contextul în care statul nu și-a permis oferta băncilor pentru împrumuturi, Ministerul de Finanțe ar putea recurge la majorarea dobânzilor pentru titlurile de stat destinate populației, spune specialistul Dragoș Pîslaru. Motivul este unul evident: nevoile de finanțare ale României sunt foarte mari, presate de un deficit record. Astfel, Finanțele trebuie să facă aceste obligațiuni mai avantajoase pentru a stimula populația să împrumute statul.
„Da, este evident (n.red: că statul va crește dobânzile titlurilor de stat). Statul român rămâne, cam cu o singură soluție: împrumuturile interne. Trebuie neapărat să facă emisiunile de titluri de stat mai atractive. Altfel, nu mai funcționează. O variantă ar fi să lanseze cel puțin încă o emisiune în euro (n.red: pe lângă cele două existente). Dar, altfel, dacă lasă dobânzile așa cum sunt, nu cred că vor mai fi emisiuni de succes”, spune Dragoș Pîslaru.
Ce dobânzi oferă statul pentru titlurile de stat Fidelis?
Statul a început anul în forță, venind cu dobânzi atractive pentru titlurile de stat Fidelis, dar și cu o modificare a programului prin care statul va lansa lunar emisiuni. Astfel, dacă până acum emisiunile din programul Fidelis erau lansate trimestrial - existând de regulă 4 emisiuni distincte într-un an calendaristic - acum frecvența este lunară.
În ultima ediție Fidelis lansată de Ministerul de Finanțe, statul a crescut dobânzile în emisiunea din mai 2025, cu randamente de până la 7,80% în lei și 6,25% în euro, toate neimpozabile. Investitorii care aleg să-și plaseze economiile între 9 și 16 mai în această emisiune beneficiază de randamente superioare celor oferite în aprilie.
Vor scoate românii banii din depozite ca să împrumute statul?
După ce statul a majorat în acest an dobânzile la titlurile de stat, bancherii s-au îngrijorat că românii vor prefera să împrumute statul, astfel putând scădea numărul depozitelor bancare. Totuși, cel puțin anul trecut, numărul românilor care au investit în depozite bancare este net superior față de cel al celor care investesc în titluri de stat.
La finalul anului trecut, totalul depozitelor bancare ale persoanelor fizice rezidente a ajuns la peste 315 miliarde de lei. Prin comparație, în 2024, românii au investit 16,4 miliarde de lei prin cele șase oferte derulate pe Bursa de Valori București – o sumă mult mai mică decât cea investită în depozite. Care va fi tendința viitoare?
„Eu nu cred că lumea va scoate banii din depozite ca să împrumute statul. Nu cred că asta se va întâmpla. Dacă e să anticipez un fenomen, este că lumea își va muta depozitele pe termen scurt din lei în euro. Asta aș face și eu acum, ca să mă asigur că nu sunt supraexpus pe moneda națională, care riscă să se deprecieze. Asta ar însemna, practic, o mutare a rezervelor, care, evident, ar cauza BNR-ului o problemă reală. Pentru că, dacă aceste mișcări sunt ample, trebuie să scoată din rezerve ca să tempereze piața”, spune Dragoș Pîslaru.
Cum a reușit, până la urmă, să se împrumute statul?
Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele băncilor primite în cadrul licitației pentru o emisiune de obligațiuni de stat pe 48 de luni, prin care intenționa să atragă 500 de milioane de lei, considerându-le la un nivel neacceptabil al prețului ofertat. Totuși, zilele viitoare, statul a împrumutat 500 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont.
Diferența dintre cele două situații reflectă strategii diferite de finanțare ale statului în fața condițiilor pieței: în cazul obligațiunilor de stat pe 48 de luni, Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele băncilor deoarece acestea au cerut dobânzi prea mari, ceea ce ar fi însemnat un cost ridicat al împrumutului pe termen lung. În schimb, câteva zile mai târziu, statul a ales să se împrumute prin certificate de trezorerie cu discont, un instrument pe termen scurt, mai ieftin și mai flexibil, care nu implică plata unei dobânzi periodice, ci doar rambursarea valorii nominale la scadență.
Această diferență arată că statul preferă temporar să evite angajamentele financiare costisitoare pe termen lung, mizând pe o eventuală îmbunătățire a condițiilor de piață în viitor. Totodată, Ministerul Finanţelor a împrumutat mai împrumutat 540,3 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 14 luni - maturitate mai scurtă față de cele obligațiunile pe 48 de luni.
„Investitorii împrumută statul român doar la scadențe foarte mici și la dobânzi foarte mari (cele mai mari din decembrie 2022 și până acum) arătând că penalizează guvernarea socialistă dar și probabilitatea foarte mare că măsurile socialiste să continue (de exemplu creșterea taxelor, naționalizări”, a explicat fostul ministru de Finanțe, Florin Cîțu, pe Facebook.
