Inteligenţa artificială generativă (AI) are potenţialul de a spori eficienţa sectorului public din România şi de a creşte calitatea serviciilor oferite, îmbunătăţind experienţa cetăţenilor în contact cu serviciile publice, relevă studiul "Oportunitatea adoptării inteligenţei artificiale în administraţia publică din România", realizat de Implement Consulting Group la iniţiativa Google, scrie Agerpres.
Conform unui comunicat al Google, raportul estimează valoarea beneficiilor pentru administraţia publică la 660 milioane de euro, reprezentând potenţialul de creştere a valorii adăugate brute la finalul unei perioade de zece ani. Acest potenţial poate fi atins în urma creşterilor de productivitate a muncii în sectorul public pe care le va aduce o adoptare pe scară largă a AI-ului, prin îmbunătăţirea calităţii şi vitezei serviciilor publice, precum şi realocarea de resurse către operaţiuni cu valoare ridicată.
"Inteligenţa artificială are potenţialul de a îmbunătăţi majoritatea funcţiilor din administraţia publică, de la cele interne până la cele care interacţionează direct cu cetăţenii. AI poate îmbunătăţi serviciile pentru cetăţeni prin soluţii personalizate şi în timp real, poate eficientiza operaţiunile administrative prin creşterea acurateţei şi reducerea timpilor de procesare, şi poate oferi factorilor de decizie informaţii bazate pe date pentru a lua decizii mai rapide şi mai bine fundamentate", se scrie în raport.
În prezent, aproape un sfert din instituţiile publice din România au investit deja în soluţii AI
Un procent de 69% dintre locurile de muncă din administraţia publică românească au potenţialul de a utiliza inteligenţa artificială generativă în operaţiunile derulate, ceea ce va creşte eficienţa şi va permite angajaţilor să se concentreze pe rezolvarea problemelor complexe, se arată în concluziile raportului. În plus, 8% dintre locurile de muncă pot beneficia de automatizarea prin AI a peste jumătate din sarcinile curente, eliberând astfel timp pentru activităţi cu valoare adăugată mai mare.
În acelaşi timp, 24% dintre locurile de muncă din sectorul public, respectiv cele care implică în principal interacţiuni directe cu oamenii sau sarcini fizice, vor rămâne neschimbate din cauza potenţialului redus de utilizare a AI.
Studiul mai arată că o parte dintre angajaţii din administraţia publică din România folosesc inteligenţa artificială generativă, însă este mai mult o opţiune personală de utilizare a tehnologiei, întrucât adopţia la nivelul instituţiilor rămâne încă la un nivel incipient.
Datele unui sondaj realizat în rândul angajaţilor din administraţia publică din România indică faptul că 54% dintre ei folosesc instrumente AI, în timp ce doar 23% dintre instituţiile din instituţiile din care fac parte au investit în soluţii AI. Principalele bariere în adopţia inteligenţei artificiale, menţionate de către cei din sectorul public, sunt lipsa competenţelor în utilizarea instrumentelor AI, costul acestor instrumente şi îngrijorările privind securitatea, se menţionează în comunicat.
Funcționarii publici nu urmează cursuri de digitalizare
Institutul Naţional de Administraţie (INA) a prezentat,recent, un sondaj de opinie care a scos în evidenţă faptul că digitalizarea se numără printre cele mai puţin accesate cursuri de formare a funcţionarilor. Sondajul a fost realizat la începutul acestui an, în perioada în ianuarie-februarie, şi a vizat nevoile de formare la nivel naţional.
"Acest chestionar a fost transmis în toate judeţele, atât la instituţiile administraţiei publice centrale, locale, cât şi teritoriale, iar cel mai mulţi respondenţi au fost funcţionari publici, personal contractual de execuţie. Ce s-a constatat e că, în ultimii 2 ani, un număr de peste 70% au participat la peste trei programe de formare, lucru îmbucurător. 18%, din păcate, nu au participat la niciun program de formare în ultimii doi ani”, a spus Sabina Moldovan.
Ca şi modalitate de finanţare a acelor programe, 54% reprezintă participare gratuită. (...) Acest procent a crescut în ultimul an, dovadă prin faptul că conştientizăm nevoia de formare rânduri funcţionarilor publici (...). Printre temele cele mai mult abordate au fost achiziţiile publice, urmate de resurse umane, etică, integritate, comunicare, management-ul proiectelor, legislaţie. Ceea ce ne-a îngrijorat pe noi este faptul că la capătul acestei liste se află digitalizarea. Doar 39% a fost la cursul de digitalizare, în condiţiile în care noi, în ziua de astăzi, în administraţie vorbim de nevoia de digitalizare", a afirmat Moldovan.
