Unul dintre subiectele care apare constant pe agenda publica din Romania ultimilor ani este nevoia unei reforme de substanta a administratiei publice centrale si locale. Intr-o lume aflata intr-o continua schimbare, administratia din Romania nu este nici pe departe adaptata nevoilor economice sau ale cetateanului, ci pare mai degraba ramasa in anii tranzitiei, fara a avea o tinta clara. Sute de pagini de strategii au fost scrise de catre experti nationali si internationali pe aceasta tema, insa cele mai multe dintre ele au ramas inchise prin sertarele institutionale ale celor care s-au succedat la guvernare in ultimii 28 de ani. Niciun guvern nu si-a asumat, prin programul de guvernare, o analiza atenta a administratiei publice, cu atat mai putin a introducerii unor criterii de performanta, atat de necesare pentru transformarea acestui sector.
In 2014, reprezentantii Ministerului Administratiei Publice si Dezvoltarii Regionale adoptau un document indraznet, care vorbea despre implementarea unui set de solutii privind reformarea administratiei publice, avand ca tinta asumata de realizare anul 2020. Strategia pentru consolidarea administratiei publice isi propunea, printre altele, adaptarea administratiei la nevoile cetatenilor si la posibilitatile reale de finantare, implementarea unui management performant, debirocratizare si simplificare pentru cetateni si mediul de afaceri si cresterea calitatii, precum si accesului la serviciile publice.
Cu toate acestea, autorii documentului nu au prioritizat obiectivele asumate prin aceasta strategie, mai ales ca, la patru ani de la adoptarea documentului, administratia publica se afla in acelasi loc. Mai mult, discutiile pe marginea implementarii strategiei si-au pierdut din consistenta, iar implementarea stadardelor de performanta a fost inca o data amanata. Strategia a ramas, in mare parte, un document pus in vitrina.
Citeste si:
Potrivit „Indicelui Eficientei Administratiei Publice”, calculat de Banca Mondiala in 2014, administratia publica din Romania se pozitiona abia pe locul 93 dintr-un total de 209 tari pentru care indicele a fost calculat. Conform estimarilor expertilor internationali, tari precum Rwanda, Namibia, Jamaica, Bhutan sau Oman se pozitionau mai bine ca Romania in acest top al capacitatii administratiei publice. Prin urmare, situatia administratiei din Romania se arata ingrijoratoare, iar amanarea luarii unor decizii clare a dus la adancirea problemelor din acest sistem.
Amanarea reformei aparatului administrativ a prins Romania total nepregatita si pentru gestionarea fondurilor europene, odata cu integrarea in Uniunea Europeana in 2007. In cei zece ani de bugetare europeana, Romania nu a invatat din lectiile oferite de alte state performante in acest domeniu, dar nici din propria experienta a doua exercitii financiare. Deja un stat membru matur al Uniunii Europene, Romania nu a introdus niciunul dintre principiile necesare pentru cresterea performantei administrative pentru a face fata cerintelor europene, printre care management profesionalizat, planificare multianuala, bugetare multianuala, criterii clare de prioritizarea a nevoilor de investitii, precum si indicatori simpli de monitorizare si evaluare a proiectelor.
Citeste si:
Citeste si:
Problema lipsei managementului profesionalizat este una dintre cele mai acutizate probleme ale administratiei publice, resimtita cel mai mult in gestionarea proiectelor de infrastructura. Zilnic, Romania pierde investitii importante din simplul motiv ca investitorii sunt reticenti in a investi pe piata interna din cauza unei infrastructuri rutiere si feroviare precare. Calitatea si serviciile oferite de infrastructura de transport in Romania continua sa ramana mult sub nivelul majoritatii tarilor europene, din cauza finantarii reduse, gradului de uzura si managementului de proiect deficitar. Desi tinta europeana este tocmai conectarea regiunilor, accesul europenilor in Romania este limitat, prin proasta calitate a infrastructurii rutiere si feroviare. Romania inca este o piata nesigura, cu mari probleme de competivitate in raport cu alte piete internationale.
Cauzele care au dus la situatia administratiei de astazi sunt politizarea institutiilor si lipsa de predictibilitate a proiectelor, tinand cont de schimbarile frecvente de la nivelul institutiilor gestionare. Nu mai putin de 27 de ministri au trecut pe la conducerea ministerului de resort in anii scursi de la caderea comunismului. Iar cresterile salariale, promise de politicieni in campaniile electorale, nu sunt suficiente pentru a rezolva problema de fond a administratiei – lipsa de performanta.
Pentru a raspunde nevoilor de investitii, Romania are nevoie urgenta de o radiografiere a echipelor de proiect si de o alocare eficienta a resurselor pentru profesionalizarea personalului responsabil de managemenul marilor proiecte. Alocarile bugetare din sistem se fac haotic, astfel incat unii dintre managerii de proiect performanti ajung sa fie suprasolicitati si prost platiti, iar altii, desi neperformanti, raman in sistem la acelasi nivel de salarizare.
Citeste si:
Care sunt solutiie?
In primul rand, avem nevoie de reevaluare a nevoilor de personal din sistemul administratiei publice. Desi Romania incepuse o analiza complexa a sistemului alaturi de organizatii internationale prestigoase, precum Banca Mondiala si OECD, marea majoritate a solutiilor indentificate de acestea au ramas doar pe hartie. In acest moment, incepem implementarea marilor proiecte fara a lua in calcul daca avem personal specializat care sa le duca la finalitate. Astfel, printr-un sistem electronic centralizat, guvernantii are putea tine sub control nevoile de personal din sistem, fie ca vorbim despre specialisti in achizitii publice, juristi, arhitecti sefi, constructori, ingineri sau evaluatori. Tot in acest sistem, ar trebui sa existe informatii despre preformanta echipelor de proiect, stadiul proiectelor, dar si studii de caz, necesare pentru construirea unei cazuistici in domeniu. Prin intermediul acesui sistem, proiectele ar putea fi gandite pe baza unor informatii clare si testate.
Citeste si:
O alta solutie este definirea clara a competentelor din cadrul managementului de proiect. Exceptand cazurile managerului de proiect si al managerului de risc, in acest moment exista in cadrul administratiei centrale si locale pozitii care nu se gasesc oficial in nomenclatorul CAEN de meserii si nu au un standard ocupational adaptat – manager de program, manager de portofoliu, manager de schimbare, manager de planificare. Pentru fiecare dintre aceste categorii, personalul din administratie are nevoie de pregatire aprofundata. Astfel, operationalizarea Institutului de Administratie publica (INA) este o necesitate stringenta. Desi reinfiintat prin lege in 2016, INA inca este un proiect in asteptare. Romania trebuie sa beneficieze de un sistem de formare continua pentru administratia publica, integrat in sistemul national de educatie si formare profesionala, dupa modelul francez. De asemenea, avem nevoie de o revizuire a politicilor motivationale in domeniul resurselor umane din administratia publica, inclusiv din perspectiva oportunitatilor de cariera si a salarizarii orientate catre performanta. In acest moment, personalul competent din administratie paraseste sistemul din cauza lipsei de oportunitati de crestere.
Citeste si:
De asemenea, Romania are nevoie de o schimbare a modelului de bugetare atat a personalului, ca si a proiectelor pe care le gestioneaza acesta. Astfel, asa cum recomanda atat OECD-ul si Banca Mondiala, Romania ar trebui sa se indrepte spre o bugetare multianuala, pe baza de programe, decizie care ar duce spre o planficare strategica a resurselor umane si materiale atat la nivel central, cat si local. In acest moment, tipul anual de bugetare nu ne ajuta sa ne indeplinim tintele asumate de implementare a marilor proiecte, iar bajbaiala din acest domeniu se traduce intr-un nivel scazut de investitii. Acest tip de bugetare ar avea impact si asupra salarizarii personalului, care ar urma sa fie platit in functie de performantele din cadrul programelor.
Reforma administratiei publice se poate transforma in realitate daca actorii politici si-ar asuma acest deziderat inca din campaniile electorale. Bineinteles, promovarea unei astfel de reforma nu este o masura la fel de populara precum cresterile salariale, dar este o necesitate pentru viitorul Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene. Romania nu se mai poate preface ca sistemul functioneaza, atata timp cat nu reusim sa eficientizam atragerea fondurilor europene si sa reusim implementarea proiectelor in limita calendarului asumat.
Sursa foto: AlexLMX/Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
