Începând cu 15 august, Afganistanul a trecut sub puterea talibanilor, cărora aproape ”li s-a dăruit” țara. Încă de atunci, Occidentul încearcă să își recupereze rezidenții, iar afganii fug din țară prin orice mijloace, temându-se pentru viața lor. Cât despre femei, acestea se pregătesc pentru ce e mai rău... . Lucian Dumitrescu, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române și membru în consiliul de experți al Laboratorului pentru analiza războiului informațional și comunicare strategică (LARICS), a declarat că promisiunile talibanilor cu privire la libertate vor fi în concordanță cu legea Șaria, iar Afganistanul va reveni la modelul de funcționare de dinainte de 2001.

”Dacă vor fi drepturi și libertăți, acestea vor fi în acord cu legea Șaria. Adică în acord cu o logică culturală complet diferită de viziunea occidentală asupra drepturilor și libertăților”, a declarat Dumitrescu, într-un interviu wall-street.ro.

În plus, Afganistanul va reveni la denumirea avută între 1996 și 2001, respectiv Emiratul Islamic al Afganistanului. Totodată, înainte de 2001, regimul politic era unul fundamentalist, care interzicea bărbaților să-și radă bărbile, iar pe femei le obliga să poarte burka. Regimul taliban interzicea, de asemenea, consumul de radio și televiziune.

”Nu se punea problema respectării drepturilor omului, a dezvoltării economice, a construirii de infrastructură modernă etc. Ca atare, așteptarea generală e revenirea la regimul fundamentalist de dinainte de 2001. Unii comentatori speră în apariția unor infiltrații moderne minimale în profilul politic al talibanilor. Chiar dacă vor apărea, acestea nu vor schimba, pe fond, identitatea fundamentalistă a regimului de la Kabul”, este de părere cercetătorul.

De ce s-au retras americanii din Afganistan

Dincolo de declarațiile oficiale, Dumitrescu consideră că sunt cel puțin două motive pentru care Statele Unite s-au retras din Afghanistan, după cum urmează:

Citeste si:
Conflictul Israel - Palestina: o ”pace belicoasă” până la noi acorduri
Conflictul Israel -...
  • creșterea influenței izolaționismului în politica externă a Statelor Unite.

”Din acest punct de vedere, administrația Trump nu a fost un accident istoric, cum cred unii comentatori. Ci mai degrabă un element de continuitate într-o strategie izolaționistă inițiată de, până acum, cel mai progresist președinte american. Mă refer la președintele Obama, care s-a concentrat pe state building at home, adică pe reconstrucția statului acasă. La fel face și administrația Biden, care încearcă să demareze un proiect infrastructural major în Statele Unite. Dar această reconstrucție a națiunii acasă are de regulă consecințe de politică externă. Doctrina Obama a produs diminuarea perimetrului strategic american în Orientul Mijlociu și în zona Mării Negre”, a explicat acesta.

  • ascensiunea Chinei.

”Președintele Obama a inițiat o îndiguire formală a Chinei. Președintele Trump a ranforsat-o parțial. Ca să continue politica administrației Trump față de China, administrația Biden are nevoie de toate resursele pe care le poate aduna într-un context delicat, așa cum este cel pandemic. Strategic, deci, retragerea Statelor Unite din Afganistan e justificată”, mai spune Dumitrescu.

Vezi și: Haosul din Afganistan se vede și din Europa: la ce riscuri suntem expuși după preluarea puterii de către talibani

Însă, expertul în relații internaționale atrage atenția că problema de fond nu e că Statele Unite s-au retras din Afghanistan, ci faptul că, aparent, s-au retras fără o strategie clară, mai exact una care să mențină o minimă stabilitate politică în Afganistan.

Citeste si:
Comunitatea LGBTQ+ rămasă captivă în Afganistan
Comunitatea LGBTQ+ rămasă...

”Iar aici apare o problemă insolubilă. În condițiile unui stat care există doar pe hârtie și doar în buzunarele unor oficiali afgani, militarii americani erau singura garanție a stabilității politice”, a adăugat acesta.

Se mai poate face ceva pentru Afganistan?

NATO nu va interveni în situația prezentă din Afganistan sau, cel puțin, nu momentan. Deocamdată se vorbește doar de o potențială intervenție a Organizației Națiunilor Unite, care ar putea să organizeze o misiune de menținere a păcii în zonă.

Teoretic, cea mai bună soluție, în prezent, este construirea unui stat afgan, chiar dacă inițial a unuia cu profil despotic, care să mențină o minimă stabilitate în zonă, potrivit informațiilor furnizate de Dumitrescu.

Practic, acest lucru este imposibil pe termen scurt și mediu. Statele nu se construiesc nici peste noapte, și nici într-o generație.

Citeste si:
Talibanii s-au răzgândit: le vor lăsa pe fetele afgane în facultăți...
Talibanii s-au răzgândit: le...

- Lucian Dumitrescu, cercetător -

Și dacă ne-am obișnuit cu antinomia SUA versus Rusia, Dumitrescu ne face atenți la influența pe care China o are în regiune, dar și la direcțiile strategice pe care Beijingul deja a început să le „armeze” împotriva Statelor Unite, care ar putea afecta imaginea SUA în Orientul Mijlociu, America Latină, Africa și în Europa de Est.

”Întrebarea e ce va face China, mai ales în contextul vulnerabilităților din provincia Xinjiang, aflată în proximitatea Afganistanului. Deocamdată, oficialii chinezi declară că Beijingul nu are intenția de a umple vacuumul geopolitic generat de retragerea americană din Afganistan. China negociază cu Pakistanul și Tadjikistanul pentru a menține securitatea frontierelor cu Afganistanul”, a mai precizat acesta.

Afganistanul, mingea din poarta talibanilor

În baza declarațiilor oficiale, Statele Unite și NATO au intervenit în Afganistan, la finele lui 2001, din două motive: prinderea teroriștilor implicați în atentatele din 11 septembrie 2001 și împiedicarea Al-Qaeda de a ataca din nou Statele Unite de pe teritoriul afgan. Iar aceste două obiective au fost îndeplinite.

Statele Unite nu au venit cu planuri de nation-building (construire a națiunii) în Afganistan și nici cu dezideratul de a construi o democrație centralizată.

Dar dacă ne uităm la banii cheltuiți de Washington in Afghanistan constatăm două lucruri. În jur de 83 de miliarde de dolari au fost cheltuiți pentru construirea unei armate afgane regulate, iar alți aproximativ 300 de milioane de dolari au fost direcționați de USAID – Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională – către programe de respectare a drepturilor femeilor din Afghanistan.

”Banii investiți în armata Aganistanului relevă tentativa construirii unui stat în Afganistan, cel mai probabil unul cu trăsături despotice, fiindcă statele democratice au nevoie de secole pentru a se dezvolta. Din rațiuni de securitate, un stat despotic e mai eficient decât lipsa oricărui stat. Totodată, banii investiți în programe de respectare a drepturilor femeilor relevă un interes clar pentru o dimensiune vitală a democrației. Deci dacă luăm urma banilor cheltuiți in Afganistan, pare să fi existat o preocupare atât pentru state building – construirea statului – cât și una pentru nation building – construirea națiunii”, a mai menționat Dumitrescu.

Însă realitatea din teren și declarațiile oficiale ne confirmă că această ,,preocupare“ nu s-a trasformat într-o strategie coerentă de construire a statului și a națiunii.

În lipsa unui crâmpei de statalitate, căderea Kabulului în mâinile talibanilor nu e nicio surpriză.

Lucian Dumitrescu

Sursa foto: Shutterstock

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri