Într-un interviu realizat în luna ianuarie, Lucian Dumitrescu, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române și membru în consiliul de experți al Laboratorului pentru analiza războiului informațional și comunicare strategică (LARICS), declara că dacă va fi război, nu cred că va fi unul clasic, ci mai degrabă unul hibrid. În prezent, cercetătorul consideră că războiul hibrid a început deja, prin plasarea trupelor rusești la granița cu Ucraina.

Simpla masare a trupelor rusești la granița cu Ucraina de la finele lui 2021 este o formă de război hibrid, după mine. Chiar și fără un conflict armat, ce face Rusia la granița cu Ucraina este o formă de intervenționism, care e parte a unui război hibrid aflat deja în derulare. Există tendința, clar eronată după mine, de a ne raporta la acțiunile militare ale Federației Ruse după reperele celui de al Doilea Război Mondial. Într-o anumită măsură, acele repere sunt învechite. Astăzi, pe un teribil fond de neîncredere și de contestare politică fără precedent între diferite state, războaiele încep cu mult timp înainte de tragerea primului cartuș. Și chiar se termină, cu victorii relative, înainte de a începe dimensiunea militară a conflictului”, a declarat Dumitrescu, în cadrul unui interviu Wall-Street.

Vezi și: Război în Ucraina? Cercetător: Dacă va fi război, nu va fi unul clasic (wall-street.ro)

Însă cercetătorul menționează că Ucraina nu ar rezista prea multă vreme în fața unui atac fulger din partea Federației Ruse, un atac despre care se tot vorbește de circa patru luni. Dumitrescu explică faptul că elementul surpriză nu mai există din acest punct de vedere, mai ales că și ucrainienii se pregătesc pentru un conflict armat.

În plus, Dumitrescu atrage atenția asupra a două aspecte în ceea ce privește implicarea Rusiei într-un conflict armat de mare amploare, după cum urmează:

  • Primul se referă la magnitudinea unei potențiale invazii, care e necunoscută.

”Deocamdată, e puțin probabil ca o astfel de invazie să vizeze întreaga Ucraină. Federația Rusă este preocupată mai ales de teritoriile din estul Ucrainei. Mă refer la regiunile Donetsk și Luhansk, precum și la orașul-port Mariupol”, a explicat Dumitrescu.

  • Strategic, e greu de găsit sensul unei invazii rusești dincolo de zona de est a Ucrainei. ”Nu e clar dacă Federația Rusă are resurse pentru o invazie la scară mare”, mai spune acesta.

Citește și: Șefii armatei ucrainene: Bine ați venit în iad! (wall-street.ro)

Scenariile unei invazii rusești

Având în vedere cele expuse mai sus, Dumitrescu precizează că principala măsură pentru evitarea unui conflict, fie el și unul de dimensiuni reduse, este dezescaladarea.

„La nivel declarativ, Kremlinul pare să fi abandonat, după 2014, doctrina războiului de contact și a războiului la scară mare, deși manevrele Zapad și Vostok din ultimii ani spun altceva. Trupele de rezerviști ale Federației Ruse sunt subdimensionate. Dar chiar și o intervenție minoră a Federației Ruse, soldată cu rapturi teritoriale care să-i sporească influența strategică la Marea Neagră, constituie un scenariu foarte prost. Și nu doar pentru Ucraina. Însă dincolo de discuția despre strategie și resurse, conflictul militar va însemna pierderea a numeroase vieți omenești. Mii de militari și civili au murit în timpul luptelor din 2014, iar majoritatea covârșitoare a cetățenilor ucrainieni și a celor ruși nu vor să asiste la așa ceva”, a explicat Dumitrescu.

Care ar fi pericolele pentru România în cazul escaladării conflictului

În altă ordine de idei, cercetătorul este de părere că România va resimți consecințele războiului hibrid, care se derulează de mult timp în Ucraina, din cauza vulnerabilităților pe care țara noastră le are.

Despre vulnerabilitățile României, mai puteți găsi informații și AICI.

”Cu siguranță că nici ucrainienii, nici românii și, în general, cetățenii statelor mai apropiate de Federația Rusă nu aveau nevoie de emoția negativă pe care o suscită „dezbatereaˮ despre intervenționismul Federației Ruse, după doi ani de pandemie”, a precizat Dumitrescu.

Cu toate acestea, cercetătorul pariază pe existența bazelor militare americane pe teritoriul țării noastre, precizând că România este unul dintre statele bine protejate din perspectiva securității militare și a integrității teritoriale. Asta ne spune bunul simț strategic.

Rusia, o țară ”încolțită” militar

Prezența trupelor NATO pe flancul estic nu îl bucură pe Vladimir Putin și sub oglinda de siguranță și putere, se ascunde teama de subminare militară, dar și politică. În plus, sentimentul de nesiguranță a fost exacerbat de marile invazii externe, de la Ginghis Han la Operațiunea Barbarossa din 1941 și, mai recent, de prăbușirea Uniunii Sovietice și de așa-zisele reforme structurale din anii 1990, care au provocat haos economic.

Proiectul de țară al administrației Putin – unul mai degrabă leșinat - convinge din ce în ce mai puțini cetățeni ruși din 2014 încoace. Și aproape pe nimeni în așa-zisa „vecinătate apropiatăˮ. Cred, deci, că ceea ce încolțește Rusia e mai degrabă o acumulare de neputințe instituționale și personale generată de propriul leadership. Dacă Federația Rusă s-ar fi preocupat, după 2014, de balansare internă la fel de mult ca de balansarea externă către Est, e probabil că astăzi s-ar fi simțit mult mai puțin „încolțităˮ, a completat Dumitrescu.

Acesta mai pune accent și pe propaganda rusească, ce acoperă eșecul administrativ și politic al elitelor din Federația Rusă.

Nu în ultimul rând, cercetătorul a precizat că, spre deosebire de Rusia, Ucraina nu va deveni un stat izolat, datorită implicării puterilor din Occident.

”Statele Unite ale Americii, NATO, marile cancelarii europene, instituțiile internaționale și, în general, comunitatea internațională sunt de partea Kievului. Iar această susținere diplomatică internațională a Ucrainei va determina Moscova să se gândească de foarte multe ori – cum deja a facut-o - înainte de a declanșa o potențială invazie militară”, a conchis Lucian Dumitrescu.
.

Sursa foto: Ministry of Defense of Ukraine/ Facebook

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri