Atacul Federației Ruse a șocat întreaga arenă internațională, iar lumea întreagă așteaptă reacția NATO. ”Acest război a revitalizat NATO după o perioadă în care părea că nu mai are niciun sens”, a declarat Cristina Petrescu, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, pentru wall-street.ro.

Petrescu precizează că este destul de devreme pentru a afla răspunsuri la toate întrebările pe care ni le punem, însă există anumite concluzii care pot fi trase după primele două zile de atac.

Profesorul universitar descrie invazia rusească drept ”un atac relativ neașteptat prin amploarea forțelor militare terestre, aeriene și navale implicate și prin vastitatea spațiului geografic atacat simultan din mai multe direcții”.

”Ucraina nu s-a dovedit a fi o ținta sigură, rezistența ei este remarcabilă și se bazează atât pe reziliența unei părți a populației care a decis să nu se refugieze, cât și pe armamentul oferit de state occidentale, care este net superior celui rusesc. Cât va dura va depinde direct de armamentul pe care statele occidentale îl vor oferi și de-acum încolo, așa cum au promis deja, precum și de determinarea ucrainienilor de a nu ceda”, a declarat Cristina Petrescu.

NATO, salvarea Europei

În secolul războaielor hibride și al atacurilor cibernetice, NATO, o alianță de apărare militară, părea că își pierde sensul existenței. Ironia sorții face ca Vladimir Putin să dea motive de necontestat pentru ca NATO să nu se destrame.

Acest război a revitalizat NATO după o perioadă în care părea că nu mai are niciun sens. În acest conflict, NATO nu poate interveni militar în Ucraina pentru că este o alianță care, prin definiție, apără numai securitatea membrilor ei, dar poate sprijini Ucraina cu armanent sau expertiză, așa cum a făcut-o deja. În schimb, NATO va întări militar țările limitrofe Ucrainei, printre care se află și România”, a declarat Cristina Petrescu.

Ambițiile lui Putin: Fără NATO în Europa de Est

Petrescu este de părere că refacerea URSS este o metaforă, iar Vladimir Putin intenționează să stopeze extinderea NATO în Europa de Est, considerată sfera sa de influență.

”Putin dorește să stopeze atât extinderea NATO în Ucraina, cât și democratizarea acestei țări, care ar reprezenta un exemplu "prost" pentru ruși și o problemă suplimentară la el acasă. În acest scop, trebuie să provoace căderea actualului regim, al cărui reprezentant - global vizibil în aceste zile - este președintele Zelenski, un actor care a exersat rolul de președinte de dinainte de a fi ales, astfel încât până acum s-a comportat exemplar”, a explicat profesorul universitar.

Sursa Video: Twitter

În același sens, Iulian Chifu, fost consilier prezidențial, a scris, pe pagina sa de Facebook, că Putin își păstrează totuși intențiile expansioniste, deoarece anul 2022 este centenarul creării URSS.

”Kiev. Azi. 25 februarie 2022. doar pentru ambiția de a reface Uniunea Sovietică până în decembrie 2022 (centenarul creării ei). Și atacul a pornit de Ziua Armatei Sovietice (23 februarie, noaptea). Simboluri și simbolism pentru moștenirea bolnavă a lui Putin”, a scris Chifu, în postarea sa.

”Putin se va lupta ca partea în care se află Rusia să includă cât mai multe alte țări actual independente, nu numai Ucraina, dar și Belarus și Moldova, astfel încât să recreeze măcar parțial un așa-numit cordon sanitar, care era asigurat în timpul Războiului Rece de statele satelit ale URSS, azi membre NATO”, a completat Petrescu.

Război în Ucraina, echivalentul sfârșitului colaborării cu Federația Rusă

Cristina Petrescu mai spune și că acest război reprezintă echivalentul sfârșitului colaborării cu Federația Rusă în vederea asigurării securității colective în Europa de Est.

”Începutul acestui conflict va fi o dată istorică pentru că marchează atât sfârșitul oricăror iluzii cu privire la colaborarea cu Rusia pentru asigurarea securității colective în Europa, cât și coborârea unei noi "Cortine de Fier", care va diviza Europa de-acum încolo”, a adăugat profesorul universitar.

Petrescu a amintit și de rolul pe care România îl va ocupa în timpul acestui conflict, care va continua, în anumite circumstanțe, și după încheierea operațiunilor miliatare.

”În această nouă configurație, România va fi o țară din linia întâi, cu baze NATO permanente și cu toate consecințele ce decurg de aici. Această situație va fi însă și o garanție în plus că România nu va derapa spre autoritarism, ci va continua pe calea consolidării democratice. Generațiile care nu au trăit Războiul Rece și care, de multe ori, ajung să vorbească admirativ despre modele politice precum cele ale Rusiei sau Chinei, pot acum să înțeleagă ce s-ar fi întâmplat cu România dacă nu era un stat membru al NATO și al UE. Același scenariu ca și în Ucraina”, a conchis Petrescu.

Citiți aici cele mai noi informații despre conflictul dintre Rusia și Ucraina: LIVE UPDATE | Război Ucraina: Cele mai recente evenimente

Sursa foto: U.S. Air Force/ NATO Allied Air Command

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri