În cele peste șapte luni de război, numeroși analiști au remarcat faptul că, deși armata rusă nu a dat dovadă de reținere în ceea ce privește tacticile brutale, totuși Putin nu a ordonat atacuri masive cu rachete asupra marilor orașe ucrainene, în special Kiev. Acest precedent nefast a fost creat, însă, ca urmare a ceea ce Vladimir Putin a numit, cu referire la sabotajul podului Kerci, ca fiind un "act terorist".

Reunirea Consiliului de Securitate rus ca urmare a deteriorării puternice a podului Kerci nu a avut, prin urmare, alte lucruri asupra cărora să cadă de acord cu excepția unui atac masiv cu rachete asupra infrastructurii civile ucrainene.

Iar Putin avea exact omul potrivit la locul potrivit pentru a face acest lucru: noul comandant al armatei ruse, Serghei Surovikin, un militar cunoscut pentru tacticile sale brutale și, de asemenea, omul creditat cu întoarcerea sorților războiului din Siria în favoarea lui Bashar al-Assad.

Nu este mai puțin adevărat, însă, că un atac masiv cu rachete este și singurul răspuns pe care îl putea oferi regimul Putin, având în vedere că armata sa terestră nu mai este capabilă să avanseze în teren.

Ploaia de rachete. Cronologia infernului

Ziua de 10 octombrie 2022 va fi ținută minte, prin urmare, ca ziua când Vladimir Putin a renunțat la orice urmă de reținere mai avea în a bombarda marile orașe ucrainene, peste 80 de rachete de croazieră fiind trase spre aproape 20 de orașe, inclusiv Kiev.

Cât despre alegerea țintelor, tacticienii ruși par să fi favorizat ținte folosite de populația civilă, în special din sfera infrastructurii energetice, deși sursele din teren au identificat, spre exemplu, inclusiv sediul Ministerului ucrainean al Educației, un parc și o reprezentanță Samsung.

Unele lovituri au fost însă de-a dreptul simbolice, în Kiev, spre exemplu, fiind lovit și podul Klitschko, care lega un parc cunoscut din oraș de așa-numitul "Arc al prieteniei dintre popoare" (Friendship of Nations Monument, n.r.).

Faptul că rușii nu au mai ținut cont de nimic este dovedit de asemenea și prin aceea că unele ținte alese erau situate în apropierea granițelor vestice ale Ucrainei, cum ar fi localitățile Liov și Sumi, unde unele părți ale orașului au rămas fără electricitate și apă caldă.

Regiunea Odesa nu a fost nici ea scutită de aceste atacuri, apărarea aeriană a Ucrainei reușind să doboare trei rachete rusești și cinci drone kamikaze în această zonă, potrivit cotidianului ucrainean Pravda.

Rachetele, periculos de aproape de România

Un alt aspect îngrijorător, mai ales din perspectiva Republicii Moldova, dar și al României, este că trei rachete de croazieră lansate de forțele rusești împotriva Ucrainei au traversat spaţiul aerian al Republicii Moldova, acestea fiind detectate inclusiv de sistemele radar instalate pe teritoriul României.

Această mișcare poate fi interpretată inclusiv ca un avertisment cu privire la faptul că Federația Rusă nu are nevoie neapărat de forțele staționate în Transnistria pentru a lovi această țară, ea putând face acest lucru inclusiv din Marea Neagră.

Nu în ultimul rând, o rachetă rusească a căzut la 850 metri distanță de sediul ambasadei României din Kiev.

Consulatul Germaniei la Kiev nu a fost însă la fel de norocos, acesta find lovit direct de o rachetă, deși Ministerul german de Externe a precizat ulterior că această clădire nu ar mai fi fost folosită de la izbucnirea războiului.

Atacul din 10 octombrie, nou capitol al războiului

Valul furibund de rachete rusești care au căzut asupra Ucrainei aduce lumea occidentală mai aproape de o dilemă extrem de complicată: să livreze sau nu apărare aeriană avansată Ucrainei?

Mișcarea, dacă va fi luată în considerare de strategii occidentali, vine de altfel ca urmare a apelurilor repetate ale conducerii ucrainene de a îi fi livrate sisteme avansate de apărare precum Iron Dome și Patriot, dar și avioane F 16 sau tancuri Leopard.

Într-un prim semnal că acest lucru ar putea deveni realitate, Germania va preda, în zilele următoare, în regim de urgență, primul sistem de apărare aeriană IRIS-T din cele patru promise Ucrainei.

Atacul din 10 octombrie a fost de altfel atât de dur încât a generat reacții inclusiv din partea Chinei și a Indiei, prima făcând apel la "integritatea teritorială a tuturor țărilor", iar cea de a doua declarându-se "profund îngrijorată".

Citeste si:

    Nu în ultimul rând, inclusiv șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat "șocată și îngrozită" de atacurile Rusiei asupra Ucrainei.

    Președintele României, Klaus Iohannis, a condamnat de asemenea, într-o postare pe Twitter, atacurile „oribile” cu rachete lansate de Rusia asupra marilor orașe ale Ucrainei.

    Sursa foto: Ostap Yarysh / Twitter

    Abonează-te pe

    Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

    Despre autor
    Luca Dinulescu
    Luca Dinulescu este jurnalist, activând anterior pentru publicații precum Digi 24, Adevărul sau Academia Cațavencu. A desfășurat de asemenea o activitate publicistică constând în patru volume publicate, între acestea numărându-se proză, nuvele și benzi desenate. Este absolvent de Regie Film și a fost de asemenea posesor al bursei J.W.Fulbright pe scenaristică și regie de film.

    Te-ar putea interesa și:



    Mai multe articole din secțiunea Internațional »


    Setari Cookie-uri