Partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen conduce alegerile parlamentare anticipate din Franța, cu 34% din voturi, în timp ce Noul Front Popular de stânga s-a clasat pe locul doi cu 28,5%, potrivit sondajului Ispsos Talan.
Rata de participare la vot în Franța a fost estimată la 65,5%, semnificativ mai mare decât prezența la vot de 47,5% înregistrată în 2022, transmite France24.
Preşedintele Emmanuel Macron a surprins ţara când a convocat scrutinul, după ce alianţa sa de centru fusese depăşită în alegerile europene din această lună de Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN) a lui Marine Le Pen. Partidul eurosceptic şi antiimigranţi al acesteia a fost multă vreme un paria, dar acum este mai aproape ca oricând de a ajunge la putere.
Secţiile de votare s-au deschis la ora 06:00 GMT şi s-au închis la ora 16:00 GMT în oraşele mici şi la ora 18:00 GMT în oraşele mari, când sunt aşteptate rezultatele primelor sondaje la ieşirea de la urne şi proiecţiile de locuri pentru turul al doilea decisiv de peste o săptămână.
"Vom câştiga o majoritate absolută", a declarat Marine Le Pen într-un interviu acordat unui ziar, prezicând că actualul preşedinte al partidului RN, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, va fi prim-ministru. Partidul ei are un program economic foarte costisitor şi încearcă să reducă imigraţia.
Diplomația franceză, amenințată de o perioadă de turbulenţe fără precedent
Dacă RN câştigă majoritatea absolută, diplomaţia franceză s-ar putea îndrepta către o perioadă de turbulenţe fără precedent: cu un Macron - care a spus că îşi va continua mandatul prezidenţial până la scadenţă în 2027 - şi un Bardella, luptându-se pentru dreptul de a vorbi în numele Franţei.
În istoria sa postbelică, Franţa a avut trei perioade de asemenea "coabitare" - când preşedintele şi guvernul proveneau din tabere politice opuse -, dar niciuna cu viziuni asupra lumii atât de radical divergente la conducerea statului.
