Proiectul a fost co-inițiat de deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui, alături de parlamentarii PNL Gabriela Horga și Sebastian Burduja, și a primit semnături din partea parlamentarilor mai multor partide. Pentru ca noile reguli să intre în vigoare, legea mai trebuie promulgată de președintele României.
Cum va funcționa „401(k)-ul” românesc
Orice persoană fizică își va putea deschide un cont de economii și investiții la o societate de servicii de investiții financiare (SSIF) sau la o bancă.
Ideea este apropiată de instrumentele prin care oamenii economisesc și investesc pe termen lung pentru pensie în alte țări. Inițiatorii au indicat drept modele sistemul american și contul suedez ISK.
Una dintre diferențele importante față de un cont obișnuit de investiții este regimul fiscal. Câștigurile obținute din investițiile realizate în aceste conturi vor fi scutite de taxe, potrivit informațiilor prezentate de Senat.
Modelul propus seamănă, ca logică, cu planurile 401(k) din Statele Unite, folosite pentru economisirea pe termen lung în vederea pensionării. Într-un 401(k), angajatul direcționează voluntar o parte din venit către un cont de investiții.
Sumele pot fi investite în fonduri sau alte instrumente, iar în unele cazuri angajatorul contribuie suplimentar. Banii sunt, de regulă, accesați la pensionare, cu avantaje fiscale și restricții pentru retragerile anticipate.
Proiectul prevede două variante de cont, CEI-S și CEI-D
În cazul CEI-S, „S” vine de la scutire: Banii depuși provin din venitul net, ceea ce înseamnă că venitul a fost deja taxat înainte de a intra în cont. La pensionare, retragerea fondurilor nu va mai fi impozitată.
CEI-D, unde „D” vine de la deductibilitate, permite alimentarea contului din salariul brut. În această situație, taxarea nu dispare, ci este amânată până în momentul retragerii banilor.
Practic, veniturile folosite pentru acumularea banilor sunt taxate o singură dată, fie înainte ca banii să intre în cont, fie la retragere, în funcție de varianta aleasă.
Banii investiți rămân ai românilor
O altă caracteristică a sistemului este că banii din conturile deschise la societățile de servicii de investiții financiare rămân în proprietatea oamenilor și nu sunt transferați către bugetul de stat.
Fondurile acumulate pot fi transmise și moștenitorilor în cazul decesului titularului, potrivit informațiilor prezentate de Senat.
„Noi am propus să avem un sistem care să ne permită să avem o pensie autentic contributivă și total independentă de politicieni sau de demografia populației. Iar ca bonus, sistemul acesta va da României piețe de capital puternice, nu doar români mai prosperi”, a declarat Claudiu Năsui.
Năsui susține că, „pentru prețul unei cafele pe zi”, o persoană ar putea acumula peste 100.000 de euro până la pensie, în valoarea actuală a banilor. Suma reprezintă estimarea prezentată de inițiatorul proiectului.
De ce a fost propus noul sistem pentru pensie
Inițiatorii argumentează că România are nevoie de mai multe variante prin care populația să economisească pentru perioada pensionării.
„Românii nu pot depinde la nesfârșit exclusiv de pensia de stat. Nu este corect să rămânem la mâna statului, în condițiile în care sistemul public de pensii este supus unei presiuni din ce în ce mai mari”, a declarat Cristina Prună.
Deputata invocă estimări potrivit cărora, în 2035, România ar urma să ajungă la un raport de 1 salariat la 2,5 pensionari.
Expunerea de motive a proiectului arată că Pilonul II avea active de circa 200 miliarde lei și aproximativ 8,4 milioane de participanți, în timp ce Pilonul III ajunsese la circa 1 milion de participanți și active de aproximativ 7,4 miliarde lei. Documentul indică o contribuție de 4,75% din baza de calcul pentru Pilonul II în 2024 și o contribuție maximă deductibilă fiscal de 400 euro/an pentru Pilonul III.
Inițiatorii compară această limită cu plafonul anual de 20.000 lire sterline pentru ISA în Regatul Unit și 7.000 dolari pentru IRA în SUA, în 2024. Tot în argumentarea proiectului se arată că numărul conturilor investitorilor individuali la Bursa de Valori București ajunsese la circa 226.000 la sfârșitul anului 2024.
Adoptarea de Parlament nu înseamnă însă că românii își pot deschide deja aceste conturi. Legea trebuie promulgată de președintele României pentru ca măsurile prevăzute de proiect să poată intra în vigoare.
