Marcel Ciolacu a susținut câteva declarații pe marginea pieselor de tezaur care au aparținut României și care au fost furate de la Muzeul Drents din Olanda. Acesta spune că țara noastră este îndreptățită să solicite „daune fără precedent”, dar și că se așteaptă ca investigatorii români să contribuie la ancheta deschisă în urma furtului.
„Sunt revoltat că obiecte inestimabile din tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Olanda unde nu existau agenți de pază. Sunt ferm convins că nu putem accepta așa ceva. Dacă se întâmpla în România, eram cu toții făcuți praf. Și România și statul român, în mod firesc. De aceea îi cer ministrului Justiției să analizeze contractul cu muzeul olandez și să cerem daune fără precedent. Am transmis autorităților olandeze că pentru noi este vital ca ancheta să ducă la prinderea hoților și la recuperarea integrală a comorilor dacice”, a declarat Marcel Ciolacu.
Reamintim că mai multe obiecte dacice de la expoziția „Dacia. Regatul aurului şi argintului” („Dacia! Rijk van goud en zilver”) care se aflau în Muzeul Drents din orașul Assen din Olanda au fost furate. La fața locului a avut o explozie, în urma cărora hoții au intrat în posesia mai mult piese excepţionale, printre care Coiful de Aur de la Coţofeneşti, brăţări dacice şi alte artefacte preţioase.
„Statul olandez are toată răspunderea acestei situaţii. Vrem și putem ajuta cu investigatori români. Ministerul de Interne e pregătit (...) Voi avea și un raport al Corpului de Control al Prim-ministrului privind avizele date anul trecut la Ministerul Culturii pentru a scoate din țară tezaurul dacic. Le voi înainta procurorilor pentru ca vinovații să răspundă”, a mai precizat Marcel Ciolacu, premierul României.
Furtul comorilor din tezauarul dacic: Cum ar fi acționat făptașii
Potrivit cotidianului De Telegraaf, analiza imaginilor surprinse de camerele video din muzeu şi cercetarea suplimentară a mişcărilor suspecte ale unor vizitatori în sala în care erau expuse artefactele le-au furnizat detectivilor olandezi o serie de informaţii interesante. De asemenea, se cunosc acum mai multe lucruri despre deplasarea celor trei făptaşi, care au schimbat autovehiculul folosit iniţial - pe care l-au incendiat - cu un altul, apoi şi-au schimbat hainele sub un viaduct al autostrăzii N33 în apropiere de Rolde.
Poliţia olandeză presupune că autorii jafului au fugit în Germania. Poliţiştii din Olanda nu exclud posibilitatea ca infractori români să fie implicaţi direct sau indirect în comiterea jafului. Obiectele de mare valoare pot fi folosite uneori ca mijloc de schimb de către infractori sau pentru a cere o răscumpărare.
Poliţia din Olanda a anunţat duminică după-amiază că a primit mai mult de cincizeci de ponturi cu privire la acest jaf, însă niciunul dintre acestea nu a dus la prinderea răufăcătorilor. Potrivit Poliţiei olandeze, toate ponturile sunt investigate cu mare atenţie.
Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi cele trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, ce datează din a doua parte a secolului I î.Hr., reprezintă unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României. Conform datelor oficiale, aproape 700 de obiecte din metale preţioase, din peste 50 de tezaure aparţinând colecţiilor a 18 muzee din România, au fost expuse începând cu 7 iulie 2024 la Muzeul Drents din Assen, Olanda. În mod inexplicabil, măsurile de securitate au fost deficitare, ceea ce a permis furtul acestor bunuri inestimabile, punând patrimoniul naţional într-un pericol ireparabil, se arată în comunicat.
