Preşedintele american Donald Trump a decis să prelungească cu 90 de zile armistiţiul comercial cu Beijingul privind tarifele vamale, a relatat presa americană, cu doar câteva ore înainte de finalul teoretic al acestui armistiţiu dintre cele două puteri, relatează AFP, conform Agerpres. .
Cât de mari sunt taxele între cele două țări rivale
Şeful statului a semnat un decret pentru a oficializa prelungirea acestui armistiţiu, potrivit canalului de televiziune CNBC, specializat în economie americană şi Wall Street Journal, care citează un oficial anonim al Casei Albe.
Aflaţi într-o dispută comercială în primăvara aceasta care a implicat tarife vamale crescute, Beijingul şi Washingtonul au ajuns în cele din urmă la un armistiţiu de 90 de zile în luna mai, la Geneva, în Elveţia.
Acest acord a stabilit temporar suprataxa SUA pentru produsele chinezeşti la 30%, în timp ce tarifele Beijingului pentru produsele americane sunt de 10%.
Ce taxe vamale plătește România, în linie cu Uniunea Europeană
În iulie, un acord de schimb între Uniunea Europeană și Statele Unite a coborât nivelul taxelor vamale dintre cei doi parteneri. Astfel, taxele practicate de americani s-au redus, în anumite cazuri, de la nivelul vechi de 27,5%, la „doar” 15%. Deși vorbim de o scădere semnificativă, taxa tot este mare dacă ne gândim că, pe vremea lui Biden, tariful vamal era de doar 2,5%.
Trump a precizat, după discuţia cu Von der Leyen, că acordul convenit prevede taxe vamale de 15% care vor fi aplicate în SUA asupra importurilor din UE, precum şi creşterea de către blocul comunitar a achiziţiilor de energie şi echipamente militare din SUA, precum şi a investiţiilor europene în SUA.
Concret, UE s-a angajat să cumpere din SUA produse energetice în valoare de 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani şi să realizeze în SUA investiţii suplimentare de 600 de miliarde de dolari, a explicat preşedintele american.
El a mai precizat că taxa vamală de 15% în SUA va fi de asemenea aplicabilă pentru autovehiculele importate din UE. În schimb, a adăugat Trump, taxele vamale pentru oţel şi aluminiu în SUA vor rămâne la nivelul actual de 50%.
În acest timp, taxele vamale percepute de UE asupra importurilor din SUA vor fi zero, a precizat de asemenea preşedintele american.
La rândul ei, Von der Leyen a confirmat taxele vamale de 15% care vor fi percepute în SUA pentru mărfurile importate din UE, argumentând că blocul comunitar acceptă aceste taxe pentru echilibrarea schimburilor comerciale cu SUA, ţară care înregistrează un deficit comercial semnificativ în relaţiile comerciale cu UE.
Câți bani obține China de la țările în curs de dezvoltare pe care le-a creditat
Datele, publicate de grupul Debt Justice UK, subliniază puterea pe care o au creditorii privaţi în statele în curs de dezvoltare care sunt nevoite să-şi achite datoriile în loc să rezolve alte necesităţi, de la educaţie la infrastructură. Tim Jones, director în cadrul Debt Justice, a explicat că datele contrazic opinia conform căreia China a jucat un rol primar în crearea crizei datoriilor cu care se confruntă ţările cu venituri mai scăzute.
China a împrumutat miliarde de dolari pentru infrastructură şi alte proiecte statelor în curs de dezvoltare şi a folosit câştigurile de pe urma exporturilor de materii prime de la naţiunile care s-au împrumutat ca garanţie pentru împrumuturi.
"Creditorii comerciali care percep dobânzi ridicate primesc cea mai mare parte a plăţii datoriilor de la ţările cu venituri mai scăzute. Acolo unde nivelul plăţilor datoriilor este prea ridicat, toţi creditorii externi trebuie să anuleze datoria, proporţional cu ratele dobânzilor pe care le percep", a declarat Jones.
După pandemie, ţările în curs de dezvoltare încă sunt afectate de nivelul nesustenabil al datoriei, în situaţia în care condiţiile de finanţare s-au înrăutăţit, costurile de împrumut rămân ridicate şi cheltuielile necesare pentru infrastructură şi problemele legate de climă au crescut.
Analiza Debt Justice, care foloseşte date de la Banca Mondială (BM), arată că între 2020 şi 2025, 39% din plăţile datoriilor externe ale unui număr de 88 de ţări cu venituri mai scăzute şi insule mici în curs de dezvoltare - un total de 354 miliarde de dolari - au mers către creditorii privaţi, comparativ cu 34% către creditori multilaterali, 13% către creditori publici şi privaţi din China, şi 14% pentru achitarea împrumuturilor bilaterale către alte guverne.
Dintre cele 32 de ţări cu cele mai ridicate plăţi ale datoriilor externe, 21 au trimis peste 30% din plăţi creditorilor privaţi. Doar şase dintre ele - Angola, Camerun, Congo, Djibouti, Laos şi Zambia - au trimis peste 30% din plăţile datoriilor externe către creditori din China. De asemenea, datele arată o creştere semnificativă a achitării împrumuturilor către creditorii multilaterali - de la 30 miliarde de dolari în 2020 la 70 miliarde de dolari în 2025.
