Presedintele ICCJ, Livia Stanciu, a declarat, joi, ca exista o problema in cazul articolului privind interceptarile. Dovada in acest sens este faptul ca el se afla in proiectul de lege pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, aprobat miercuri de Guvern, potrivit Mediafax.
"Ati vazut ca in proiectul de lege se introduce un alineat 14 la articolul 138 care vizeaza masurile de supraveghere si el este cu norma de trimitere la dispozitiile articolului 305 alineat 1 din Codul de procedura penala, care vizeaza inceperea urmarii penale in rem. Deci o problema este, o sa vedem cum va fi rezolvata de Parlament", a spus Livia Stanciu, inaintea sedintei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) a mai spus ca Executivul ar fi putut sa amane intrarea in vigoare a noului Cod penal. "N-am cerut ca, pentru anumite modificari, acestea sa fie operate pe cale de Ordonanta de Urgenta ci, intr-adevar, prin lege, printr-un eventual proiect de lege. Dar pana la 1 februarie acest proiect de lege putea fi dat. Daca se aprecia, cum a apreciat acum si Guvernul, ca anumite modificari, gen cele care vizeaza articolele 5 si 6 din noul Cod penal, care se refera la aplicarea legii penale mai favorabile, ca nu pot fi operate pe cale de Ordonata de Urgenta, ci numai pe cale de lege, se putea, sa zicem, amana intrarea in vigoare a acestui nou Cod penal, cu cateva luni de zile, astfel inca sa poate fi dat dat acel proiect de lege", a adaugat Livia Stanciu.
Citeste si:
Referitor la proiectul de revizuire a Constitutiei, presedintele instantei supreme a spus ca nu poate face niciun fel de declaratie, pana ce nu intra in posesia unui document oficial in acest sens. "Pana ce nu voi vedea, intelegeti-ma, eu nu pot angaja un punct de vedere. Personal pot sa-l am, dar un punct de vedere institutional, un punct de vedere institutional nu-l voi da decat dupa ce voi consultat colegii judecatori de la instanta suprema", a precizat Stanciu.
In cazul Raportului general anticoruptie facut public luni de Comisia Europeana, Livia Stanciu a spus ca acesta este unul "corect", din perspectiva institutiei pe care o conduce. "Ati putut sesiza - si eu spun ca a fost, intr-adevar, este un raport corect, cel putin in ceea ce priveste instanta suprema - faptul ca se apreciaza eforturile extraordinare, pentru ca au fost intr-adevar eforturi extraordinare facute de toti colegii judecatori pentru solutionarea, atentie, nu in primul rand, neaparat cu celeritate, pentru ca nu sunt adepta ideii solutionam cu celeritate incalcand drepturile cetatenilor. Nu, solutionare cu celeritate dublata in primul rand de calitatea solutionarii acelor dosare", a mai spus presedintele ICCJ.
Citeste si:
Ministerul Justitiei a aratat ca cele sase acte normative aprobate in sedinta de miercuri a Guvernului vor asigura resursele umane si legislative pentru implementarea codurilor, fiind vorba, printre altele, de un plus de cateva sute de posturi de magistrati si grefieri, prin marirea schemelor de personal.
Ministerul Justitiei a precizat ca in materie penala si procesual-penala, "modificarile legislative propuse au in vedere necesitatea eliminarii unor inadvertente si clarificarii unor proceduri si fac obiectul a doua demersuri legislative separate".
Unul dintre cele doua acte normative in cauza este, potrivit sursei citate, ordonanta de urgenta care opereaza acele modificari indispensabile implementarii noilor Coduri, modificari facute ca urmare a propunerilor inaintate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii - OUG pentru luarea unor masuri de implementare necesare aplicarii Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru implementarea altor acte normative.
Citeste si:
Al doilea act normativ este un proiect de lege "continand propuneri formulate de institutiile anterior mentionate, pentru care Executivul a apreciat ca este nevoie de o dezbatere parlamentara de natura a identifica acele solutii care sa inlature eventuale interpretari diferite" - Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala.
O modificare adusa de acest proiect de lege se refera la articolul 138 din Codul de procedura penala, in care ar urma sa fie introdus alineatul 14, care prevede ca "metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun si in cazul in care urmarirea penala este inceputa potrivit art. 305 alin.(1)". Articolul 305 face referire, in alineatul 1, la inceperea urmariririi penale in rem: "Cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege si se constata ca nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica exercitarea actiunii penale prevazute la art. 16 alin. (1), organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta".
Citeste si:
Celelalte patru proiecte aprobate miercuri de Guvern sunt: proiectul de Lege pentru modificarea Legii 134/2010 privind Codul de procedura civila, proiectul de Lege privind desfiintarea unor instante judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea, proiectul de Hotarare a Guvernului pentru modificarea HG 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, proiectul de Hotarare privind stabilirea numarului maxim de posturi pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Intrarea in vigoare la 1 februarie a celor doua coduri - penal si de procedura penala - a starnit reactii ale societatii civile si ale mai multor institutii, inclusiv ale Presedintiei. Printre reglementarile criticate in spatiul public se numara si cea legata de interceptari, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea sa asculte telefoanele persoanelor asupra carora ar exista suspiciuni, fara ca acestea din urma sa fie instiintate.
Citeste si:
Modificarile aprobate miercuri de Guvern au fost anticipate, in ultima zi din ianuarie, de premierul Victor Ponta, care le descria drept mici ajustari la Codul de procedura penala, care vor clarifica si problema interceptarilor, el adaugand ca este "o prostie" sa spui ca noul cod protejeaza infractorii.
Presedintele ICCJ spunea, in 30 ianuarie, ca modificarile si completarile propuse de instanta suprema si de celelalte institutii implicate in aplicarea noilor coduri penal si de procedura penala trebuie realizate inainte de data stabilita pentru intrarea in vigoare a acestor acte normative.
Livia Stanciu arata ca, incepand din 15 octombrie 2013, in repetate randuri, Inalta Curte de Casatie si Justitie a transmis Ministerului Justitiei propuneri pentru modificarea si completarea noilor coduri penal si de procedura penala, in scopul evitarii disfunctionalitatilor in activitatea instantelor judecatoresti la momentul intrarii in vigoare a acestora.
Citeste si:
Astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie a propus, in principal, majorarea limitelor speciale ale pedepsei in cazul unora dintre infractiunile contra patrimoniului care au produs consecinte deosebit de grave, modificarea dispozitiilor noului Cod de procedura penala care au drept efect crearea unor situatii suplimentare de incompatibilitate, stabilirea compunerii completului care solutioneaza contestatia impotriva incheierilor prin care instanta dispune asupra masurilor preventive in cursul judecatii, alaturi de clarificarea unor dispozitii legale in scopul asigurarii unei practici unitare.
Coruptia politica si mica coruptie raman o problema semnificativa in Romania, chiar daca s-au inregistrate unele rezultate pozitive in ceea ce priveste cazurile de coruptie la nivel inalt, se arata in primul raport anticoruptie pentru toate statele membre, publicat luni de Comisia Europeana.
Documentul remarca si faptul ca vointa politica de a aborda coruptia si de a promova standarde inalte de integritate a fost "inconsistenta". "In Romania, atat coruptia la scara mica, cat si coruptia politica continua sa fie o problema semnificativa. Cu toate ca s-au inregistrat unele rezultate pozitive in ceea ce priveste urmarirea penala a cazurilor de coruptie, vointa politica de a aborda problema coruptiei si de a promova standarde inalte de integritate a fost inconsecventa", se arata in raport.
In cadrul raportului, Comisia Europeana sugereaza Romaniei "sa se asigure ca sunt mentinute toate garantiile necesare pentru a proteja independenta investigatiilor si continuarea anchetelor impartiale in cazurile de coruptie la nivel inalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite in functii publice".
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
