UPDATE ora 14.30 Proiectul de lege al gratierii urmeaza sa intre luni in plenul Senatului pentru dezbatere si vot final, potrivit News.ro.

”Din punctul meu de vedere, si fiind vorba si despre o lege organica, este obligatoriu ca proiectul de lege sa intre la vot luni. Din punctul meu de vedere, ar fi inadmisibil sa lasam dupa atata timp sa treaca prin adoptare tacita, mai ales ca am obtinut si prelungirea termenului specific legilor complexe la 60 de zile”, a declarat Serban Nicolae, la finalul sedintei Comisiei juridice de joi.

Senatorii juristi au stabilit sa centralizeze pana cel tarziu vineri toate modificarile aduse proiectului de lege a gratierii si sa le trimita Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului General si Administratiei Nationale a Penitenciarelor pentru eventuale observatii, urmand ca aceste institutii sa transmita punctele de vedere pana luni, inaintea sedintie Comisiei juridice in care va fi dat votul pe raportul care urmeaza sa intre, in aceeasi zi, in plenul Senatului.

Comisia a finalizat joi dezbaterile pe proiectul de lege a gratierii, dupa trei sedinte in care au adus o serie de modificari actului normativ transmis pe 31 ianuarie de Guvern. Printre acestea se numara gratierea pedepselor de pana in trei ani, scaderea a trei ani din pedeapsa de pana in zece ani, injumatatirea pedepselor femeilor insarcinate si gratierea integrala a pedepselor persoanelor care au implinit 70 de ani.

Gratierea pedepselor cu inchisoarea de pana la 3 ani

Martea trecuta, in prima sedinta dedicata dezbaterii pe fond a proiectului legii gratierii, Comisia juridica a Senatului a adoptat amendamentul propus de Parchetul General, Asociatia Magistratilor si de Serban Nicolae conform caruia vor urma sa fie gratiate pedepsele cu inchisoarea de pana la 3 ani inclusiv, modificand astfel propunerea Guvernului de a gratia pedepsele de pana in 5 ani.

De asemenea, senatorii juristi au adoptat si un amendament propus de social-democratul Serban Nicolae potrivit caruia se scad trei ani din orice pedeapsa cu inchisoarea de pana in zece ani. ”Se gratiaza… in parte, cu trei ani, pedepsele cu inchisoarea aplicate de instantele de judecata mai mari de trei ani, dar care nu depasesc zece ani”, prevede amendamentul propus de Nicolae. Potrivit senatorului PSD, de aceasta prevedere ar urma sa beneficieze aproximativ 800 de detinuti.

Femeilor insarcinate li se injumatateste pedeapsa cu inchisoarea

Un alt amendament adoptat la proiectul de lege al gratierii a fost cel potrivit caruia femeilor insarcinate si intretinatorilor de copii de pana in 14 ani li se injumatateste pedeapsa cu inchisoarea, senatorii juristi respingand amendamentul lui Traian Basescu de gratiere si a femeilor condamnate pentru coruptie.

Potrivit amendamentului, ”se gratiaza in parte, cu 1/2, pedepsele cu inchisoare de la 6 la 10 ani, aplicate femeilor insarcinate si persoanelor care au in intretinere minori cu varsta de pana la 14 ani, precum si copii incadrati in grad de handicap accentuat sau grav, potrivit legii”. Propunerea a fost facuta de senatorii Tanczos Barna (UDMR), Liviu Brailoiu (PSD) si Daniel Fenechiu (PNL).

Ce se intampla cu pedepsele persoanelor de peste 60 de ani

De asemenea, in Comisia juridica a Senatului au fost adoptate alte doua amendamente prin care se prevede ca pedepsele persoanelor cu varsta peste 70 de ani se gratiaza in intregime, iar ale celor de peste 60 de ani se injumatatesc.

”Se gratiaza in parte cu 1/2 pedeapsa cu inchisoarea intre 6 si 10 ani aplicate persoanelor cu varsta de peste 60 de ani”, se arata intr-un amendament adoptat marti de senatorii juristi la proiectul de lege al gratierii.

Celalalt amendament vizeaza persoanele care au implinit 70 de ani. ”Se gratiaza in intregime pedepsele persoanelor cu varsta peste 70 de ani”, se arata in amendamentul adoptat de senatorii juristi.

Dublarea termenul pentru achitarea despagubirilor in vederea gratierii

Nu in ultimul rand, Comisia juridica a Senatului a dublat termenul pentru achitarea despagubirilor in vederea gratierii, neachitarea cu "rea credinta" ducand la revocarea clementei.

"Gratierea prevazuta la art. 1-2 este conditionata de achitarea in termen de 2 ani de la data aplicarii actului de gratiere a obligatiilor civile si a a cheltuielilor judiciare la care persoana condamnata a fost obligata prin hotarare judecatoreasca definitiva", se arata in noua formula a textului.

Propunerea PNL si USR de a respinge amendamentele prin care cei condamnati la inchisoare cu executare pentru dare sau luare de mita, trafic de influenta sau cumparare de influenta urmeaza sa fie gratiati a fost adoptata cu 5 voturi ”pentru” si 4 abtineri.

Comisia juridica a Senatului a adoptat miercuri, cu 5 voturi ”pentru” (PSD) si 3 ”impotriva” (PNL, USR si UDMR) amendamentele propuse de senatorii Traian Basescu, Serban Nicolae si Liviu Brailoiu la proiectul de Lege privind gratierea, prin care cei condamnati la inchisoare cu executare pentru dare sau luare de mita, trafic de influenta sau cumparare de influenta urmeaza sa fie gratiati sub rezerva achitarii prejudiciului.

Ministerul Justitiei nu sustine amendamentele la proiectul Legii gratierii

Ministrul Tudorel Toader a declarat, joi, ca Ministerul Justitiei nu sustine amendamentele aduse proiectului Legii gratierii, referitoare la gratierea persoanelor condamante pentru fapte de coruptie, precizand ca are convingerea ca, in final, va fi adoptata "o lege fara faptele de coruptie”.

Ministerul Justitiei nu sustine amendamentele aduse proiectului Legii gratierii. Acum, sigur ca pe parcursul stadiului legislativ vor mai surveni si de regula survin multe elemente de noutate. Eu exprim convingerea faptului ca finalul va fi cel al unei legi echilibrate, o lege cu limite reduse de pedeapsa, o lege fara faptele de coruptie, cea pe care Ministerul Justitiei a avizat-o initial

Citeste si:

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader

Intrebat daca Ministerul Justitiei mai poate interveni, in acest moment, asupra textului de lege care va fi votat in Parlament, Toader a spus ca MJ nu poate sa intervina peste vointa legiuitorului, dar un secretar de stat participa la toate dezbaterile privind proiectul Legii gratierii.

"Si astazi este in Parlament, se va duce si la Comisia juridica a Camerei Deputatilor, pana la finalul parcursului legislativ”, a precizat Toader.

Minsitrul Justitiei a adaugat ca proiectul de lege privind gratierea va face parte din pachetul de masuri de natura sa raspunda cerintelor deciziei pilot pronuntate de CEDO.

"Si avem in vedere acel proiect de lege privind recursul compensatoriu, avem in vedere posibilitatea, ca parte finala a pedepsei, sa modificam limitele de la liberarea conditionata si sa introducem masura supravegherii electronice, bratara aceea electronica. Plus masurile de logistica, de modernizare a penitenciarelor, de extinderea unor pavilioane din penitenciar, de constructia celor doua penitenciare de la Berceni si de la Calafat. Va asigur de faptul ca, intr-un termen scurt, vom veni cu foaia de parcurs pe care CEDO ne-a cerut-o prin decizia pilot", a mai spus ministrul Justitiei.

Tudorel Toader a spus si joi dimineata, la intrarea in sediul Ministerului Justitiei, ca sustine forma initiala a proiectului Legii gratierii.

Premierul Sorin Grindeanu a scris, pe Facebook, ca Guvernul nu sustine amendamentele propuse la proiectul de Lege privind gratierea adoptate, miercuri, in comisia juridica a Senatului, precizand ca Executivul sustine Legea gratierii in forma propusa initial de Ministerul Justitiei.

Si presedintele PSD, Liviu Dragnea, a scris, pe Facebook, ca "dezaproba categoric" amendamentele adoptate, miercuri, de Comisia juridica a Senatului, privind gratierea persoanelor condamnate pentru coruptie, si ca va avea o discutie cu membrii PSD din Comisie pentru ca forma finala a raportului sa nu contina aceste prevederi.

Presedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Serban Nicolae, a declarat joi, la Parlament, referitor la opiniile separate ale premierului Sorin Grindeanu si ale liderului PSD, Liviu Dragnea, pe tema gratierii, ca Guvernul nu a dat o solutie alternativa cu privire la conditiile din penitenciarele din Romania, iar, cel mai probabil, Executivul are deja pregatiti banii pentru amenda de la CEDO.

„Domnul Dragnea a declarat ceea ce a declarat in mod constant. Mie mi se pare firesc, nu e o noutate, nu stiu de ce ar trebui sa fie o surpriza. A spus ca nu este de principiu in favoarea gratierii, ci este categoric impotriva gratierii faptelor de coruptie. (...) Este o chestiune de politica penala. Unii au o opinie, altii au alta opinie. Spre exemplu, am vazut ca domnul prim-ministru am vazut ca nu sustine amendamentele, ci sustine proiectul Guvernului. E un punct de vedere (...). Probabil ca Guvernul are deja banii pregatiti pentru amenda de la CEDO. In afara de recursul compensatoriu propus pe vremea lui Florin Iordache, Guvernul nu a dat inca alta solutie alternativa. Daca, pana cand ajunge proiectul legii gratierii pe masa presedintelui Iohannis, Guvernul reuseste sa evite amenda de la CEDO sau reuseste sa faca bani pentru amenda de la CEDO, nu mai e nevoie de legea gratierii”, a afirmat Serban Nicolae.

Aproximativ 1.000 de persoane au protestat miercuri seara in fata Guvernului fata de decizia Comisiei juridice a Senatului de a gratia inclusiv persoane condamnate pentru fapte de coruptie.

CITESTE SI: Pedepsele pentru abuzul in serviciu si conflictul de interese nu vor fi gratiate, a decis Comisia juridica din Senat

Sursa foto: Pixabay.com