Agenda publica romaneasca are drept cap de afis situatia justitiei, de ceva timp. Mizele sunt mari, iar oamenii judeca chestiunea din punct de vedere emotional, indiferent de care parte a baricadei se situeaza. Este important ca, in asemenea momente, specialistii sa ofere un punct de vedere echilibrat, fara patima si fara vreo agenda ascunsa. Gabriel Albu, managing partner la Budusan, Albu & Asociatii ofera un punct de vedere pertinent si la obiect unor modificari importante ale legilor penale.
Gabriel Albu este avocat si Managing Partner in cadrul Budusan, Albu & Asociatii, singura companie de avocatura de pe piata romaneasca specializata in gestionarea cauzelor de criminalitate a afacerilor, atat din perspectiva apararii, cat si din perspectiva protejarii intereselor persoanelor si companiilor vizate de activitatea infractionala. De la infiintarea companiei, in anul 2008, Budusan, Albu & Asociatii a gestionat numeroase cauze de infractionalitate din domeniul afacerilor.
Din perspectiva mediului de afaceri romanesc, este extrem de important sa existe siguranta rezolvarii conflictelor de natura juridica in acelasi spirit cu al celorlalte state membre ale UE. Suspiciunile in acest domeniu pot foarte usor sa alunge potentiale investitii catre alte piete cu un climat mai stabil. Nimic nu este mai daunator pentru economie decat instabilitatea si lipsa de predictibilitate. Un asemenea mediu face dificila realizarea vreunui plan de afaceri pe termen mediu sau lung.
Citeste si:
A devenit Romania un astfel de teritoriu? Este dificil de dat un verdict foarte concis. Orice eseu pe marginea acestui adevarat moment de cotitura care s-a produs in materie de sistem judiciar presupune un grad ridicat de subiectivism. De aceea, o buna intelegere a situatiei poate fi realizata numai prin compararea tuturor elementelor logice care decurg din parcurgerea noilor texte de lege.
In cele ce urmeaza, am enumerat principalele modificari aduse Codului Penal si am aratat atat pericolele pe care acestea le contin, cat si eventualele beneficii (cu mentiunea ca cele mentionate sunt pareri exprimate in mediul profesional si nu reprezinta intotdeauna punctul de vedere al autorului), intr-un prim episod pe aceasta tema.
Cele mai relevante modificari aduse Codului Penal:
- Infractiunea de abuz in serviciu s-a modificat astfel: Fapta functionarului public, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonante de guvern sau ordonante de urgenta, care refuza sa indeplineasca un act sau il indeplineste prin incalcarea atributiilor astfel reglementate, a unor dispozitii exprese dintr-o lege, ordonanta de guvern sau ordonanta de urgenta, in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit si prin aceasta cauzeaza o paguba certa si efectiva mai mare decat echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani sau amenda”. (art. 297 alin.(1)).
Concret, pe langa punerea in acord a legislatiei cu dispozitiile Curtii Constitutionale, se reglementeaza elemente care restrang gradul de aplicare a normei. De exemplu, pentru cine se urmareste folosul, valoarea, caracterul cert si efectiv al pagubei.
Citeste si:
Pro:
- Punerea textului in acord cu Decizia CCR nr. 405/2016, prin mentionarea expresa a unei reglementari exprese a atributiei de serviciu prin lege, ordonanta de guvern sau ordonanta de urgenta;
- Instituirea unui cadru mai restrans, care sa evite posibile abuzuri ale organelor judiciare (ex. Instituirea unui prag egal cu salariul minim brut pe economie)
Contra:
- Instituirea unui cadru restrans de aplicare a textului – posibile conduite periculoase social nu vor mai putea fi sanctionate penal;
- Folosul material necuvenit trebuie obtinut doar pentru sot, ruda, sau afin pana la gradul II inclusiv – in cazul in care folosul este obtinut de altcineva, fapta nu mai este infractiune. Intr-o astfel de reglementare, norma tinde mai degraba la a sanctiona un conflict de interese, decat o conduita abuziva per se.
Citeste si:
Vom traduce aceasta modificare si consecintele ei printr-un exemplu concret. De exemplu, un primar care achizitioneaza la suprapret diverse bunuri, destinate a fi utilizate la locul de munca, va fi sanctionat conform textului mai sus mentionat doar daca aceste bunuri vor reprezenta un folos necuvenit pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul II inclusiv. Daca aceste bunuri vor fi folosite de catre o companie din localitate, se va considera ca fapta nu este caracterizata de scopul special prevazut de textul de incriminare.
Totodata, daca paguba nu este certa si efectiva, respectiv nu se cunoaste cate dintre bunurile mai sus mentionate au fost folosite in concret de catre angajatii primariei si cate au fost folosite de familia primarului, textul legal nu va putea fi aplicat. De asemenea, daca bunurile utilizate, chiar de catre primar, in interes personal, au o valoarea mai mica decat echivalentul unui salariu minim brut, fapta nu mai reprezinta infractiunea de abuz in serviciu.
Citeste si:
- Neglijenta in serviciu a fost eliminata din Codul penal - nu mai este infractiune (abrogarea art. 298).
Pro:
- Elimina posibilitatea sanctionarii penale a unor conduite abstracte, neclare, si care nu prezinta gravitatea unor fapte de natura penala.
Contra:
- Elimina conduite care pot avea consecinte/prejudicii grave, chiar daca sunt comise din culpa.
Concret, conform noii reglementari, o persoana care cauzeaza o dauna materiala din neglijenta, fara intentie, prin nerespectarea unor dispozitii legale, cauzand un prejudiciu semnificativ la locul de munca (de exemplu in dauna angajatorului), nu va mai raspunde penal, indiferent de valoarea daunei si de consecintele faptei. Un caz clasic ar putea fi cel al unui angajat al unei regii autonome care isi indeplineste in mod defectuos atributiile de verificare a unor utilaje prevazute de lege si de fisa postului, fapt ce duce la imposibilitatea de folosire a acelor utilaje.
Citeste si:
- In cazul delapidarii, urmarirea penala se va declansa doar dupa o plangere prealabila (art. 295).
Pro:
- Permite rezolvarea unor incidente de prejudiciere a patrimoniului prin modalitati alternative, conferind o mai mare putere de decizie partii vatamate.
- Genereaza premise mai bune de recuperare benevola a prejudiciilor, ceea ce ar trebui sa fie dezideratul principal in cazul infractiunilor de patrimoniu.
Contra:
- Ingreuneaza tragerea la raspundere penala a faptuitorului, care are posibilitatea de a convinge persoana vatamata sa nu depuna plangere prealabila impotriva acestuia.
- Ingreuneaza tragerea la raspundere penala a faptuitorului, avand in vedere timpul scurt care permite persoanei vatamate sa formuleze aceasta plangere (3 luni de la momentul in care persoana vatamata a aflat despre savarsirea faptei).
Citeste si:
Ca sa exemplicam, in cazul in care un angajat al unei societati comerciale delapideaza compania prin insusirea bunurilor pe care le administreaza sau gestioneaza, iar reprezentantii companiei nu depun o plangere prealabila in termen de 3 luni (de exemplu din motive birocratice, din dorinta de a se consulta cu un avocat sau pur si simplu pentru a afla mai multe detalii in legatura cu fapta, or pe motiv ca au recuperat deja prejudiciul) de la momentul la care au aflat despre savarsirea faptei, organele de urmarire penala nu vor putea dispune niciun fel de masuri privind aceasta infractiune.
- Alte modificari au ca obiect marturia mincinoasa, in sensul ca nu mai este infractiune:
a) refuzul de a face declaratii prin care persoana se autoincrimineaza;
b) refuzul de a declara in sensul solicitat de organele judiciare;
c) modificarea si retractarea declaratiei care a fost data prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului;
d) simpla divergenta de marturii/puncte de vedere in cadrul unui proces, daca nu exista probe directe din care sa rezulte caracterul mincinos si de rea-credinta al acestora.
(art. 273).
Pro:
- Confera cadrul legal pentru respectarea dreptului martorului de a nu se incrimina.
- Inlatura frica martorului a-si schimba declaratiile, atunci cand acestea nu au fost complete/adevarate in prima faza.
Contra:
- Lasa la aprecierea subiectiva a martorului posibilele informatii in legatura cu aspecte autoincriminatorii;
- Scade puterea organelor judiciare in aflarea adevarului, astfel cum a fost perceput acesta de martor.
- Poate aduce schimbari majore in probatoriul administrat in faza de urmarire penala sau judecata, fara ca aceste modificari sa atraga raspunderea martorului.
Concret, o persoana care are calitate de martor intr-o cauza penala sau civila va putea invoca (fie in fata organelor de ancheta, fie in fata instantei) faptul ca nu doreste sa raspunda la anumite intrebari, deoarece exista riscul ca, prin acest raspuns, sa destainuie informatii in legatura cu o infractiune comisa de catre el.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
