Modificarile legislatiei penale si mediul de business - episodul 2

Situatia justitiei continua sa fie o prezenta constanta pe agenda publica romaneasca. Modificarile legilor justitiei au starnit comentarii in spatiul public, iar cum oamenii au tendinta de a trece totul prin filtrul emotional, indiferent de care parte a baricadei se afla, consider ca este important ca specialistii sa ofere un punct de vedere pertinent, echilibrat si cat mai pe intelesul tuturor cu privire la aceste modificari.

Cu atat mai mult cu cat mediul de afaceri si economia in sine sunt foarte sensibile la schimbari care intervin in sistemul de justitie, este vital sa existe siguranta rezolvarii conflictelor de natura juridica in acelasi spirit cu al celorlalte state membre ale UE. Prosperitatea economica si planurile de afaceri pe termen mediu si lung sunt direct proportionale cu predictibilitatea si stabilitatea unui sistem de justitie. Este greu de dat un verdict daca Romania a devenit un teritoriu instabil, din punct de vedere juridic, dar consider ca un prim pas pe care il putem face este sa ne asiguram ca exista o mai buna intelegere a situatiei. Iar aceasta poate fi realizata numai prin compararea tuturor elementelor logice care decurg din parcurgerea noilor texte de lege.

In cele ce urmeaza, am continuat enumerarea principalelor modificari aduse Codului Penal, punctand atat riscurile pe care acestea le contin, cat si eventualele beneficii (cu mentiunea ca cele mentionate sunt pareri exprimate in mediul profesional si nu reprezinta intotdeauna punctul de vedere al autorului), in al doilea episod pe aceasta tema.

Cele mai relevante modificari aduse Codului Penal:

  • Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de 1 an de la data savarsirii acesteia (art. 290). In vechea reglementare, nu exista acest termen de 1 an, denuntul putandu-se face oricand.

Pro:

  • Permite sanctionarea mituitorului, in cazul in care acesta nu adopta o conduita civica corespunzatoare, intr-un timp scurt de la comiterea faptei.

Contra:

Citeste si:
Care este motivul pentru care Liviu Dragnea este urmărit penal...
Care este motivul pentru care...
  • Reduce numarul de denunturi facute in legatura cu infractiuni de luare-dare de mita si impiedica tragerea la raspundere a faptuitorilor faptei mai grave de luare de mita, ingreunand activitatea organelor de urmarire penala.

Si mai concret, o persoana care ofera mita unui functionar public in octombrie 2018, fapta in legatura cu care nu exista o sesizare a organului de urmarire penala, va putea sa denunte aceasta fapta, fara a risca ea insasi o condamnare penala, pana in octombrie 2019. Daca aceasta persoana denunta fapta in decembrie 2019, acesta va putea fi tras la raspundere penala. In vechea reglementare, singura conditie de nepedepsire a mituitorului era ca aceasta sa denunte fapta inainte de sesizarea organelor de urmarire penala, fara nicio limita de timp.

  • Potrivit noii reglementari, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii, se suspenda executarea pedepselor accesorii (art. 65 alin. (3 ind.1)), in timp ce in vechea reglementare, pedepsele accesorii se aplicau in practica, chiar si in cazul suspendarii.

Pro:

  • Se amelioreaza consecintele unei condamnari urmate de suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, rezultand la o mai mare libertate a condamnatului in cazul unei astfel de solutii si deci o mai buna posibilitate de mentinere a integrarii si a participarii sociale pozitive.

Contra:

  • Permite persoanelor condamnate penal o serie de conduite care ar putea fi util a fi interzise pe perioada suspendarii sub supraveghere. In concret, nu va mai putea fi executata, de exemplu, pedeapsa accesorie a interzicerii de a ocupa o functie publica.

Mai exact, o persoana care primeste o pedeapsa cu inchisoarea, pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere, va putea in continuare sa fie aleasa in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si va avea si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, chiar daca instanta ar fi impus in mod teoretic aceaste pedepse, care insa nu se vor executa efectiv.

Citeste si:
Dragnea a facut plangere penala, pentru ca nu a fost lasat sa voteze
Dragnea a facut plangere...
  • Modificarea modului de calcul al concursului de infractiuni, in sensul ca sporul de pedeapsa la concursul de infractiuni poate fi de maximum 3 ani, adaugati la pedeapsa cea mai grea. In vechea reglementare, acesta era calculat ca o treime din totalul celorlalte pedepse, care se adauga la pedeapsa cea mai grea (art. 39).

Pro:

  • Se evita stabilirea unor pedepse inuman de mari din punctul de vedere al principiului umanismului in dreptul penal.

Contra:

  • In cazul unui concurs de infractiuni cu multiple fapte, pedeapsa pentru o parte din acestea nu va mai putea fi valorificata in mod direct. Rezultatul este unul ce priveste pedepse mai mici, in special in cazul unor conduite infractionale repetate.
  • Caracterul facultativ al sporului lasa la decizia judecatorului daca aplica o agravare a raspunderii faptelor penale sau aplica sanctiunea doar pentru cea mai grava dintre acestea.

De exemplu, o persoana care savarseste o infractiune de delapidare, urmata de o infractiune de evaziune fiscala si una de spalare a banilor, va fi teoretic trasa la raspundere penala pentru toate aceste fapte. Sa presupunem ca pentru infractiunea de delapidare pedeapsa stabilita este de 3 ani, pentru cea de evaziune fiscala este de 5 ani si pentru spalarea banilor, pedeapsa este tot de 5 ani. Conform noii reglementari, pedeapsa stabilita si aplicata pentru toate cele 3 fapte va fi de 5 ani, la care se poate adauga maximum 3 ani (o rezultanta maxima de 8 ani).

Conform vechii reglementari, la pedeapsa cea mai mare, judecatorul era obligat sa aplice sporul obligatoriu de 1/3 din restul pedepselor. In acest sens, pedeapsa rezultanta este de 5 ani, la care se adauga o treime din 8 ani, respectiv 2 ani si 8 luni, rezultand o pedeapsa de 7 ani si 8 luni. In urma modificarilor legislative, judecatorul va putea aplica o pedeapsa situata oriunde intre 5 si 8 ani, in timp ce in vechea reglementare judecatorul trebuia sa aplice pedeapsa de 7 ani si 8 luni. Situatia devine cu atat mai drastica cu cat numarul infractiunilor aflate in concurs creste, conducand in unele ocazii la pedepse echivalente chiar celor pentru infractiunile contra vietii.

Citeste si:
Orban: Pregătim o inițiativă legislativă prin care să reparăm...
Orban, mesaj de Ziua...

Gabriel Albu este avocat si Managing Partner in cadrul Budusan, Albu & Asociatii, firma de avocatura de pe piata romaneasca specializata in gestionarea integrata a cauzelor de criminalitate a afacerilor. De la infiintarea firmei, in anul 2008, Budusan, Albu & Asociatii a gestionat numeroase cauze importante de infractionalitate din domeniul afacerilor.

Despre autor
Gabriel Albu
Gabriel Albu este avocat si Managing Partner in cadrul Budusan, Albu & Asociatii, firma de avocatura de pe piata romaneasca specializata in gestionarea integrata a cauzelor de criminalitate a afacerilor. De la infiintarea firmei, in anul 2008, Budusan, Albu & Asociatii a gestionat numeroase cauze importante de infractionalitate din domeniul afacerilor.

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri