Presedintele Klaus Iohannis nu si-a exercitat atributiile constitutionale cand nu a luat act de demisiile a doi ministri si nu a constatat vacantarea posturilor, se arata in motivarea deciziei prin care CCR a stabilit ca exista conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si seful statului.

"Fata de circumstantele cauzei, Curtea constata ca, incepand cu data de 30 noiembrie 2018, cand prim-ministrul a comunicat formal Presedintelui cele doua demisii din functia de ministru, si pana la data pronuntarii prezentei decizii, Presedintele nu si-a exercitat atributia constitutionala si legala de a lua act de acestea si de a constata, prin decret, vacanta posturilor, desi respectivele demisii au devenit, intre timp, irevocabile. In concluzie, Curtea retine ca, in ambele situatii, in ordinea survenirii lor, Presedintele nu a actionat in niciun fel, deci nu si-a exercitat atributiile constitutionale prevazute de art. 85 alin. (2) din Legea fundamentala", se precizeaza in motivare, noteaza Agerpres.

CCR mai retine ca demisia este un act juridic unilateral de vointa al titularului functiei, nefiind susceptibila de control sau aprobare, aceasta fiind adusa la cunostinta cu scopul de a se lua act de ea.

"Acest termen de 15 zile stipulat la art. 6 din Legea nr. 90/2001 are o dubla valenta, fiind instituit atat in favoarea autorului sau, in sensul ca o poate retracta pana la implinirea lui, daca autoritatea nu a luat inca act despre demisie, cat si in favoarea autoritatii, spre a avea timp sa ia la cunostinta. Dincolo de acest termen, un demisionar nu poate fi mentinut in functie impotriva vointei sale. Prin urmare, in caz de demisie, Presedintele Romaniei, la propunerea prim-ministrului, care inainteaza demisia si ii solicita rezolvarea acesteia, urmeaza sa ia act de demisie si sa declare vacanta functia de membru al Guvernului de indata, respectiv de la data la care a fost incunostintat de catre prim-ministru si in considerarea termenului de 15 zile in care demisia devine irevocabila", explica Curtea Constitutionala.

Referitor la refuzul presedintelui de numire in functia de membru al Guvernului la propunerea prim-ministrului, CCR retine ca, potrivit jurisprudentei anterioare, seful statului are dreptul de a refuza motivat numirea propusa ori de cate ori constata ca nu sunt indeplinite conditiile de legalitate si poate refuza motivat, o singura data, pe criterii "ce tin de corespunderea persoanei in functia propusa".

Ajutor nerambursabil de pana...
Citeste si: Guvernul finanteaza investitiile in statiunile balneare

"Presedintele Romaniei nu are dreptul la o proprie optiune in cadrul mecanismului constitutional de numire existent; la randul sau, prim-ministrul nu poate reitera propunerea de numire in functia de ministru, in sensul ca nu poate indica aceeasi persoana pentru aceeasi functie, la acelasi minister", se mentioneaza in motivare.

In ceea ce priveste motivarea refuzului de numire, Curtea retine ca aceasta trebuie sa fie exprimata "clar si fara echivoc", in forma scrisa, pentru a se intelege motivele si criteriile pentru care a refuzat propunerea. Lipsa totala a motivarii sau o exprimare ambigua si imprecisa "este improprie rigorilor specifice demersurilor si procedurilor inter-institutionale".

"In cazul de fata, Curtea observa ca lipseste un act formal de motivare a refuzului Presedintelui, iar exprimarea sa publica, prin intermediul unor declaratii de presa sau raspunsuri orale, potrivit carora persoanele propuse de prim-ministru pentru functia de ministru sunt 'nepotrivite', are un caracter confuz, deoarece nu se pot deduce criteriile in functie de care a fost efectuata evaluarea Presedintelui", arata CCR.

Referitor la timpul pe care presedintele il are la dispozitie pentru a-si exprima in scris motivele refuzului numirii in functie, CCR considera ca lipsa unui termen expres prevazut in Constitutie nu poate constitui un argument pentru tergiversarea "sine die" a prezentarii motivelor, in conditiile in care obligatia motivarii subzista. Astfel, presedintele trebuia sa-si motiveze refuzul concomitent cu anuntarea deciziei sale de a nu da curs propunerii de numire.

Iohannis, la Conferinta de...
Citeste si: Iohannis, la Munchen: Dragi aliati, sa avem grija de Flancul Estic

"Prin refuzul Presedintelui Romaniei de a emite decretele de revocare din functie a doi ministri si/sau de a emite decretele de constatare a vacantarii functiilor de ministru ca urmare a demisiilor celor doi ministri s-a creat un blocaj institutional, ce nu isi poate gasi rezolvarea decat pe calea solutionarii prezentei cereri de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala. Incertitudinea componentei Guvernului afecteaza, in general, exercitarea rolului Guvernului, cu atat mai mult in contextul specific spetei de fata, respectiv imperativul elaborarii, de catre fiecare minister, a proiectului de buget pentru anul 2019, precum si cel al preluarii si exercitarii de catre Romania, din ianuarie 2019, a Presedintiei Consiliului Uniunii Europene", a constatat Curtea Constitutionala.

CCR a concluzionat ca, pentru solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala, presedintele Romaniei urmeaza sa emita de indata decretele de constatare a vacantarii celor doua functii de ministru si sa raspunda de indata, in scris si motivat, propunerilor de numire inaintate de premier.

Pe 7 decembrie, premierul Viorica Dancila anunta ca Guvernul a sesizat la Curtea Constitutionala faptul ca presedintele Klaus Iohannis nu a luat o decizie cu privire la numirea noilor ministri la Transporturi - Mircea Draghici si Dezvoltare Regionala - Lia Olguta Vasilescu.

Dancila a vorbit, in deschiderea sedintei de Guvern de la acea data, despre discutiile pe care membrii Executivului le-au avut recent la Bruxelles cu oficiali europeni pe tema preluarii Presedintiei Consiliului Uniunii Europene. In acest context, ea a subliniat ca ''singura situatie incerta'' existenta in acest moment este creata de presedintele Klaus Iohannis ''prin blocajul numirii ministrilor in doua domenii importante".

Iohannis critica bugetul pe...
Citeste si: Iohannis critica dur bugetul: Nu poate fi executat!

In 21 noiembrie, Comitetul Executiv National al PSD a decis sa o propuna pe Lia Olguta Vasilescu pentru portofoliul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, iar pe Mircea Draghici - pentru functia de ministru al Transporturilor.

Decizia a venit dupa ce seful statului a respins propunerile facute anterior pentru cele doua ministere: Ilan Laufer - Dezvoltare Regionala si Lia Olguta Vasilescu - Transporturi. Iohannis a motivat atunci ca cele doua propuneri sunt nepotrivite.


Mai multe articole din sectiunea Legal Business »



Citeste si
Retrospectiva 2018: Klaus Iohannis, la al patrulea an de mandat