Cu măsuri de urgență instituite la nivel național și multiple business-uri a căror activitate a fost întreruptă, sau cel puțin afectată, există posibilitatea ca anumite companii să aducă drept argument situația de forță majoră, în încercarea de a justifica nerespectarea unor obligații contractuale.

"Forța majoră este un eveniment extern, imprevizibil, invincibil și inevitabil, a cărui apariție poate justifica (în anumite condiții) suspendarea temporară sau definitivă a executării obligațiilor contractuale. Cu alte cuvinte, partea care se află într-un caz de forță majoră este scutită de la obligația executării contractului și nu va putea fi obligată la despăgubiri pentru neexecutare", spune avocatul Valentin Moroeanu (foto), managing partner Moroeanu & Asociații.

El indică în acest sens art. 1351 alin. (1) Cod Civil Român care menționează că dacă legea nu prevede altfel sau părţile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forţă majoră sau de caz fortuit.

"Atunci când sunt chemate să analizeze existența unui caz de forță majoră, instanțele au în vedere împrejurări cum ar fi : (1) dacă evenimentul reprezintă potrivit legii sau contractului forță majoră, (2) dacă evenimentul afectează în mod obiectiv executarea obligației contractuale în discuție, (3) dacă executarea obligației este cu adevărat imposibilă, sau doar dificilă, (4) dacă partea care invocă forța majoră a urmat procedura prevăzută de lege", mai spune Valentin Moroeanu.

Suntem la acest moment într-o situație de forță majoră?

"Răspunsul nu este unul categoric, de tipul da sau nu, ci mai degrabă unul nuanțat. Potrivit noilor reglementări, sunt prezumate a se află în situații de forță majoră toate întreprinderile mici și mijlocii a căror activitate a fost întreruptă total sau parțial în baza deciziilor emise de autorități pe perioada stării de urgență, și care dețin un certificat de situații de urgență eliberat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri", arată avocatul citat.

Citeste si:
Solidaritatea Sanitară: În 30 de zile ar putea fi infectați toți...
Federația Solidaritatea...

A fi prezumat înseamnă a fi scutit de a face dovada unui fapt. Operatorii care sunt prezumați a se afla în situație de forță majoră nu vor mai avea obligația de a proba acest lucru, însă vor trebui să obțină certificatul de situații de urgență la care se referă art. 12 din Anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020.

"Toți ceilalți operatori economici (cei care nu se încadrează la întreprinderi mici și mijlocii, cei a căror activitate a fost afectată de măsurile luate, dar nu și întreruptă etc) vor trebui să indice și să probeze manieră concretă în care le-a fost afectată activitatea. Pe baza acestor probe și explicații se va putea solicita eliberarea unui certificat de situații de urgență sau a unui certificat de forță majoră", adaugă Valentin Moroeanu.

Este forța majoră o cauză care să înlăture executarea unei obligații contractuale?

"În cazul operatorilor a căror activitate a fost întreruptă în baza deciziilor emise de autorități, este clar faptul că ei nu mai pot desfășura activitate și deci nu își mai pot executa în mod obiectiv multe dintre obligațiile contractuale asumate. Pentru operatorii a căror activitate este afectată, dar nu și întreruptă, lucrurile nu sunt la fel de simple. În cazul acestor operatori, incidența forței majore va depinde după cum obligația în discuție este sau nu afectată în mod obiectiv de măsurile luate pe fondul stării de urgență", arată avocatul.

El oferă ca exemplu, cazul unei firme de IT, care și-a asumat obligația realizării unei aplicații software până la finele lunii martie 2020 și care are posibilitatea implementării muncii de acasă. În acest caz, măsurile luate de autorități nu au o incidență directă asupra obligației asumată, iar operatorul respectiv nu se va putea prevala de existența forței majore pentru a justifica neexecutarea obligație.

Citeste si:
Promovari la Zamfirescu Racoti & Partners
Promovari la Zamfirescu...

Referitor la necesitatea existenței unei legături, între obligația contractuală în discuție și situația de forță majoră invocată poate fi avut în vedere și Decizia nr. 3848 din data de 9 octombrie 2012 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect constatarea încetării unui contract de leasing financiar.

Este forța majoră suficientă pentru a justifica neexecutarea unei obligații?

"În dreptul român, cel care se află într-un caz de forță majoră trebuie să notifice acest aspect partenerului contractual. În lipsa notificării, există riscul ca partea care se află în situație de forță majoră să fie totuși obligată la plata de daune", mai spune Valentin Moroeanu.

A se vedea art. 1634 alin. (5) Cod Civil Român “Debitorul trebuie să notifice creditorului existenţa evenimentului care provoacă imposibilitatea de executare a obligaţiilor. Dacă notificarea nu ajunge la creditor într-un termen rezonabil din momentul în care debitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască imposibilitatea de executare, debitorul răspunde pentru prejudiciul cauzat, prin aceasta, creditorului".

"Forța majoră poate conduce la suspendarea totală sau parțială a executării unui contract, însă invocarea ei trebuie făcută în baza unei analize juridice riguroase, și cu respectarea procedurilor prevăzute de lege sau contract. Invocarea forței majore în mod greșit, sau cu prea multă ușurință, poate conduce destul de repede la obținerea unor efecte contrare celor urmărite", conchide avocatul.

Citeste si:
ASF amână evaluarea activelor companiilor de asigurări
ASF amână demararea...


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Citește și
Avocatul Poporului cere echipamente pentru medici și plafonarea prețurilor
Setari Cookie-uri