FOTO | Clădiri celebre: Casa Albă! Lucruri pe care nu le știai despre casa președinților americani

Vezi galeria
9 imagini

În mai bine de două secole de existență, faimosul imobil a trecut prin multe evenimente istorice importante, iar în încăperile ei s-au luat unele dintre cele mai importante decizii, unele care au schimbat pentru totdeauna istoria lumii.

Cum a apărut Casa Albă și cum era să dispară la puțin timp după finalizare

Așa cum spuneam, clădirea împlinește 225 de ani în 2025. Clădirea a fost inaugurată pe 1 noiembrie 1800, după aproape 8 ani de la demararea lucrărilor de construcție.

În 1792, americanii au decis că trebuia să înceapă construcția unei reședințe executive pentru președintele Americii. În acel moment, George Washington încă era președintele SUA.

Desen cu fațada nordică a Casei Albe realizat de arhitectul care a proiectat clădirea James Hoban - Wikimedia Commons

După aproape 8 ani de lucrări, clădirea ce avea să devină casa președinților SUA a fost inaugurată.

Au urmat vremuri tulburi în SUA, marcate de conflicte armate, iar în 1814 britanicii au atacat Washingtonul, ca răspuns la atacurile soldaților americani din teritoriile canadiene. În urma atacului, soldații britanici au incendiat o mare parte din oraș, inclusiv Casa Albă.

Incendiul a fost atât de devastator că doar pereții exteriori au rămas în picioare, iar o parte dintre ei au fost dărâmați complet și reconstruiți, fiind mult prea afectați de marele incendiu care aproape a făcut Casa Albă să devină istorie înainte să se scrie istorie cu adevărat în ea.

Ilustrație cu Casa Albă după incendiul din 1814 - Wikimedia Commons

Așadar, doar o mică parte din construcția originală a mai rezistat.

Casa Albă ar fi putut fi înlocuită de o altă clădire din Philadelphia

Statutul său ca reședință a președinților a fost destul de incert la început. Americanii își construiau noua capitală la Washington, dar, pentru 10 ani, capitala de-facto a SUA a fost Philadelphia.

Invidioși pe planurile celor din Washington, cei din Philadelphia au început și ei construcția unei reședințe executive pentru președintele SUA.

În 1790, americanii au decis să mute temporar capitala națiunii în Philadelphia până la construcția unei noi capitale.

Deși era destul de clar statutul de capitală provizorie, cei din Philadelphia păreau hotărâți să-și păstreze statutul, iar construcția unei reședințe pentru președinte părea logică în demersul de a rămâne capitală.

Lucrurile nu au stat așa, evident. Când s-a luat decizia ca Philadelphia să devină capitală provizorie, George Washington încă locuia cele două reședințe ale sale din New York.

O dată cu mutarea în Philadelphia, edilii i-au propus să se mute în clădirea ce avea să fie pregătită pentru el, dar Washington a refuzat propunerea și s-a mutat într-o altă clădire din oraș.

Clădirea care ar fi trebui să-i preia rolul Casei Albe în Philadelphia a fost vândută eventual Universității din Pennsylvania.

George Washington nu a locuit niciodată în Casa Albă

Fotografie cu holul de la intrarea în Casa Albă din timpul renovărilor din mandatul președintelui Benjamin Harrison - Wikimedia Commons

Un alt aspect important legat de primul președinte al Americii și Casa Albă este acela că George Washington nu a locuit niciodată în noua reședință executivă a președintelui.

Nici nu avea cum. Washington s-a stins din viață la data de 14 decembrie 1799, așadar, cu nici un an înainte de inaugurarea oficială a reședinței din orașul care îi poartă numele și care avea să devină capitala SUA.

Astfel, primul lider al Americii, cel pentru care a început construcția Casei Albe, nu a apucat să o vadă finalizată.

Cine a fost primul locatar al Casei Albe?

George Washington nu mai servea ca președinte al SUA încă din 4 martie 1797, dar cel mai probabil ar fi fost binevenit în clădirea din noua capitală a Americii.

La momentul inaugurării, președinte era deja John Adams, al doilea președinte din istoria SUA și unul dintre fondatorii noii națiuni.

Interesant este că și John Adams a refuzat locuința executivă construită de cei din Philadelphia, iar în 1800 devenea primul locatar al noii reședințe dedicate președintelui american din Washington.

Nu s-a numit „Casa Albă” de la început. Numele a devenit oficial 100 de ani mai târziu

Numele de „Casa Albă” a venit abia la aproape 20 de ani de la demararea construcției sale. Nici măcar la 1 noiembrie 1800, momentul inaugurării, clădirea nu purta numele de „Casa Albă”.

Mai mult, avea să treacă un secol până la oficializarea acestui nume pentru reședința președintelui SUA.

Clădirea făcea parte din complexul „Biroului Executiv al Președintelui Statelor Unite”. Până în 1811 reședința președintelui a fost cunoscută sub mai multe denumiri, cum ar fi „Palatul Președintelui”, „Vila Prezidențială” sau „Casa Președintelui” (President's Palace, Presidential Mansion, or President's House).

Fotografie cu Casa Albă din anii 1860 realizată în timpul Războiului Civil - Wikimedia Commons

În 1811 apare prima consemnare a termenului de „Casa Albă”. Unul dintre miturile legate de atribuirea acestui numele era legat de faptul că locurile în care clădirea a fost afectată de incendiul din 1814 a fost

În cadrul oficial, denumirea clădirii a fost de „Vila Executivă”, iar în 1901, termenul de „Casa Albă” a devenit oficial din „Ordinul Executiv” semnat de președintele Theodore Roosevelt.

În anii '50 aproape că a fost abandonată

Între 1800 și până în 1948, Casa Albă a găzduit 32 de președinți, începând cu James Adams și până la Harry S. Truman, instalat în casa președinților în 1945, al 33-lea președinte american.

În 1948, după expertize amănunțite s-a constat că starea de degradare a Casei Albe era chiar mai mare decât se vedea cu ochiul liber deja. Structura de rezistență era foarte afectată la aproape 150 de ani de la inaugurarea ei.

Președintele Truman s-a mutat din Casa Albă și a aprobat un plan serios de renovare și reabilitare a celei mai importante reședințe din SUA, lucrări ce au fost finalizate în 1952.

Șantierul lucrărilor de renovare din mandatul președintelui Truman - Wikimedia Commons

La începutul anilor '60 de ani, Jacqueline Kennedy, soția președintelui John F. Kennedy a demarat propriile restaurări, dar mai mult la nivel estetic, angajând experți și aducând obiecte de mobilier istorice, pentru a reda un aer mult mai autentic Casei Albe.

Planuri și dotările Casei Albe

Grupul de clădiri care formează în prezent complexul Casei Albe include Reședința Executivă, care se află în centru, flancată de cele două aripi de Est și de Vest.

În total, Casa Albă se întinde pe 6 niveluri, cu o suprafață totală de 5.100 mp. În total sunt 132 de camere, 35 de băi, 412 uși, 147 de ferestre și 28 de șemineuri.

Deși ne-am gândi că „Biroul Oval” s-ar afla în centrul Casei Albe, acesta se află în Aripa de Vest.

Planul Aripii Vestice a Casei Albe, unde se află și Biroul Oval - Wikimedia Commons

Sunt opt scări și trei lifturi ce sunt folosite pentru a putea accesa cele șase niveluri.

Ca parte de distracție și recreere, Casa Albă dispune de un teren de tenis, o pistă de bowling, a pistă de alergare, piscină și un mic teren pentru ca președintele să-și exerseze talentul la plasarea bilei de golf (putting).

Nu în ultimul rând, Casa Albă are și propriul cinema.