FOTO | Clădiri celebre | Palatul Buckingham: Tot ce nu știai despre casa regilor britanici

Continuăm seria poveștilor despre clădirile celebre și, după ce am povestit în edițiile anterioare despre Palatul Victoria, Casa Mița Biciclista și Casa Albă, în această lună venim cu povestea Palatului Buckingham, dar și curiozități legate de acest impunător monument istoric, unele despre care probabil nu a-ți auzit niciodată.

O jumătate de mileniu de când domeniul a intrat prima oară în patrimoniul regal

(Sursa foto: Shutterstock)

În locul în care se află astăzi palatul Buckingham s-au aflat mai multe construcții, iar proprietarii s-au tot schimbat, dar primul an important în istoria locului este 1531, când ceea ce era domeniul Conacului de Ebury a fost cumpărat de regele Henry al VIII-lea, cel mai cunoscut rege englez din Epoca Medievală, de la Abația Westminster.

Este important acest moment pentru că terenul intra pentru prima oară în proprietatea unei familii regale engleze. Deși proprietatea a mai trecut prin mâinile unor proprietari privați, locul a rămas de interes pentru familiile regale engleze.

Proprietatea pe care venea Conacul de Ebury cuprindea și terenul pe care urma să fie construit, mult mai târziu, palatul regal de astăzi.

Datele istorice arată că prima casă ridicată pe locul unde se află acum Palatul Buckingham datează din 1624, fiind construită de William Blake, iar în 1633, următorul proprietar, George Goring, primul conte de Nordwich, extinde locuința și o redenumește în „Casa Goring”.

Cu această ocazie a fost dezvoltată cea mai mare parte din grădina care rezistă și în zilele noastre. Astfel, grădina Palatului Buckinghman a împlinit deja 400 de ani.

Falimentul familiei Goring și incendiul care a distrus casa

Public Domain, Link

Pentru a simplifica povestea, câțiva ani mai târziu, familia lui George Goring intră în faliment, iar proprietatea a fost cumpărată de primul conte de Arlington, Henry Bennet, pe care a ocupat-o până în 1674, când reședința a fost mistuită într-un incendiu.

A fost construită că nouă casă, care ocupa terenul pe care se află aripa de sud a Palatului Buckingham de astăzi.

În 1698, John Sheffield a preluat proprietatea, cu construcții și teren cu tot. Mai târziu, acesta a devenit Duce de Buckingham și Normanby. În 1703 a fost construită „Casa Buckingham”, pentru John Sheffield.

Construcția originală era compusă dintr-un corp central principal, pe trei nivele, care a fost flancat de două anexe conectate de corpul central. Aceasta va fi baza pe care se va dezvolta viitorul palat regal.

De la „Casa Reginei” la reședința familiei regale

În 1761, un fiu ilegitim al lui John Sheffield, Charles, a vândut Casa Buckingham către regele George al III-lea, pentru o sumă de 21.000 de lire.

Regele George al III-lea a cumpărat proprietatea pentru a servi ca o casă dedicată reginei Charlotte, reședința primind numele de „Casa Reginei”.

Au urmat remodelări și renovări, iar din 1791 numele „Buckingham Palace”, adică „Palatul Buckingham” devine numele folosit pentru această proprietare.

Astfel, numele de acum al reședinței oficiale a familiei regale britanice este folosit de mai bine de 235 de ani.

În 1837, după urcarea pe tron, regina Victoria, cea care avea să dea numele unei ere și unui stil care să influențeze întregul mapamond, avea să decidă că Palatul Buckingham trebuie să devină principala reședință regală.

Tot ea a fost cea care a dat startul modei ca familia regală să iasă la balcon pentru a-și saluta supușii.

O dată cu preluarea palatului de către regina Victoria și transformarea lui în reședință regală, au urmat noi îmbunătățiri, renovări, modernizări, reorganizări în interiorul palatului și pe lângă el.

Regina Victoria a abandonat palatul după moartea Prințului Albert

Public Domain, Link

Din păcate, toate aceste lucrări aveau să devină oarecum inutile după 1861, când regina Victoria a rămasă văduvă și, în suferință după pierderea partenerului ei, Prințul consort Albert de Saxa-Coburg și Gotha, pleacă din palat și nu se va mai întoarce niciodată.

Regina a ales să se mute, Castelul Windsor, Castelul Balmoral și Casa Osborne devenind locurile în care și-a petrecut restul vieții.

Palatul Buckingham a intrat într-o perioadă în care a fost profund neglijat, chiar ar fi fost scos și la vânzare sau închiriat.

Regina a fost convinsă de opinia publică să se întoarcă în Londra, dar nu s-a mai mutat în Palatul Buckingham. Este clar că reședința îi aducea aminte de răposatul ei soț, iar regina nu a mai vrut să locuiască fără el acolo.

După 1901, sub domnia regelui Edward al VII-lea, Palatul Buckingham a trecut printr-o nouă redecorare, în stilul Belle Epoque.

În 1913 a avut ultima redecorare majoră la exterior a palatului, mai exact la aripa estică, iar fațada sa își păstrează forma de atunci și în zilele noastre.

Supraviețuirea în fața bombardamentelor germane

Dacă în Primul Război Mondial palatul avea să fie ferit de orice acte de război, în Al Doilea Război Mondial, lucrurile au fost mult mai complicate.

Palatul Buckingham a trecut prin nouă bombardamente ale aviației germane în timpul celui mai mare război prin care a trecut omenirea.

În 1940, palatul a fost lovit de o bombă în timp ce regele George al VI-lea și Regina Elisabeta se aflau în interiorul său.

Cu această ocazie, regii și-au câștigat și mai mult admirația poporului, deoarece au continuat să locuiască în palat, deși germanii au continuat să vizeze reședința regală.

Regina Elisabeta chiar a făcut haz de necaz, făcând o declarație amuzantă, devenită celebră: „Mă bucur că am fost bombardați. Acum mă pot uita direct către East End”.

East End este zona centrală a Londrei, zonă aflată la est de vechile ziduri romane și medievale ale vechiului oraș al Londrei (City of London).

Dacă nu sunteți familiarizați cu organizarea Londrei, metropola engleză este împărțită în 32 de sectoare. City of London este districtul cel mai important.

Palatul Buckingham aparține de City of Westminster.

Palatul cu peste 1.500 de uși și 40.000 de becuri

By The White House from Washington, DC - P052411LJ-0751, Public Domain, Link

În ziua de azi, cu totul, domeniul palatului se întinde pe un teren de aproape 15,8 hectare.

Palatul are vine o suprafață construită totală de 77.000 de metri pătrați, iar interiorul este format din 775 de încăperi.

Dintre acestea, 188 sunt dormitoare destinate personalului, 92 sunt birouri, 78 sunt băi, iar 52 sunt dormitoare regale și dedicate oaspeților. Nu în ultimul rând, 19 sunt încăperi de stat.

Cea mai mare încăpere este sala de ceremonii, care 36,6 metri lungime, 18 metri lățime și 13,5 metri înălțime.

Tot la capitolul curiozități, putem menționa că Palatul Buckingham are 760 de ferestre și 1.514 uși.

Un alt aspect care șochează este prezența a peste 350 de ceasuri, de toate felurile, iar doi angajați speciali întorc ceasurile o dată pe săptămână pentru a se asigura că toate funcționează corespunzător.

O altă sarcină complicată este întreținerea sistemului de iluminat. Sunt peste 40.000 de becuri în Palatul Buckingham și nu prea au voie să nu funcționeze. Dacă ar fi nevoie de o înlocuire bruscă a lor din cauza unei defecțiuni, va fi un coșmar să trebuiască să le schimbe.

Sala de bal a fost prima încăpere electrificată din palat, acesta beneficiind de lumină creată cu ajutorul electricității încă din 1883.

Când puteți vizita Palatul Buckingham

(Sursa foto: Shutterstock)

În fiecare an, gazdele de la Palatul Buckingham primesc în medie circa 50.000 de oaspeți. Vorbim aici de persoane invitate la diverse petreceri, recepții și banchete organizate de administrația palatului.

Evident, impunătorul palat din inima Londrei primește și turiști, dar nu oricând. Palatul se deschide și publicului în fiecare an, între lunile iulie și septembrie.

În 2025, sezonul vizitelor de vară începe pe 10 iulie și se încheie pe data de 28 septembrie.

În restul anului mai sunt organizate tururi exclusive ale unor părți din palat.