Clădiri celebre | Taj Mahal, povestea și legendele mausoleului iubirii eterne, care trebuia să mai aibă și un geamăn negru

Vezi galeria
20 imagini

Este începutul secolului al XVII-lea, Imperiul Mogul, în ceea ce a fost denumită de indieni drept „Epoca de Aur”, sub tutela împăratului Shah Jahan, o perioadă în care teritoriul ocupat în zilele noastre de India a cunoscut cea mai impresionantă dezvoltare arhitecturală și culturală.

Era anul 1631, iar împăratul aștepta ce de-al 14-lea său copil alături de soția lui Mumtaz Mahal. Ceea ce trebuia să fie un moment de bucurie pentru împărat s-a transformat într-o tragedie.

Cuplul imperial a fost prezentat și logodit când ea avea 14 ani, iar el 15, iar cinci ani mai târziu, pe data de 10 mai 1612, Prințul Khurram, așa cum era cunoscut Shah Jahan înainte să devină împărat, și Arjumand Banu Begum, așa cum era cunoscută înainte Mumtaz Halal, au fost căsătoriți.

Data nu a fost aleasă la întâmplare. Astrologii curții imperiale au calculat că aceasta va fi data cea mai bună pentru a se asigura că vor avea o căsnicie fericită.

Și a părut că a funcționat. Relația dintre cei doi soți a fost foarte strânsă și foarte „productivă”, ținând cont că în 19 ani de căsnicie au avut în total 14 copii.

Din păcate, când i-a venit sorocul pentru al 14-lea copil, Mumtaz și-a dat viața pentru a-i da naștere ultimei sale fiice, Gauhar Ara Begum, în 1631.

Nu uitați să citiți și celelalte articole din seria „Clădiri celebre” despre: Palatul Buckingham, Palatul Victoria, Casa Mița Biciclista și Casa Albă.

Împăratul a decis să ridice un monument nemaivăzut pentru soția lui

(Poarta de intrare în complexul Taj Mahal - Sursa foto: Shutterstock)

Evident că moartea soției sale l-a afectat profund pe împărat, dar nu i-a afectat și pasiunea pentru cea care i-a fost jumătate timp de 19 ani.

Împăratul și-a iubit nespus soția cu care a făcut 14 copii, iar după moartea ei a ordonat construcția mausoleului care este văzut ca un simbol a „Iubirii Eterne”.

Locul ales a fost Agra, adică orașul în care s-a născut Mumtaz Mahal.

Astfel, în 1632 începe construcția mausoleului Taj Mahal, care înseamnă, efectiv, „Palatul Coroanei”.

Edificarea construcției centrale, care avea să găzduiască mormântul soției împăratului, a fost completată în 17 ani. Astfel, în 1648 palatul era gata.

Au mai urmat încă cinci ani de lucrări în care au fost finalizate alte lucrări de construcție pentru a completa complexul închinat de către Shah Jahan soției sale. Anul 1653 este marcat ca fiind anul în care complexul Taj Mahal a fost finalizat.

Aproape 21 de ani de lucru la monumentul prin care Shah Jahan încerca să arate cât de mult și-a iubit soția și mama celor 14 copii ai lor.

Așadar, în 2025, Taj Mahal împlinește 372 de ani de la finalizarea sa.

Investiția a fost uriașă, dar Shah Jahan voia încă un „Taj Mahal” negru

Deși nu era un imperiu sărac, investițiile în Taj Mahal au fost însemnate. Estimările calculau un cost total de construcție de 32 de milioane de rupii la vremea aceea.

Calculul a fost înaintat în 2015 și ar fi însemnat, conform calculelor specialiștilor, o investiție de 58 de miliarde de rupii, echivalentul a circa 827 de milioane de dolari. Dacă adăugăm și inflația din ultimii 10 ani, am ajunge undeva la 1,17 miliarde de dolari.

De aici încolo trecem în tărâmul legendelor, iar cea mai importantă este aceea că împăratul Shah Jahan ar fi cerut construcția unul Taj Mahal negru, dincolo de râul Yamuna, ce urma să fie construit în oglindă cu mausoleul ridicat în cinstea soției sale.

Acesta ar fi trebuit să fie simbolul doliului și suferinței împăratului față de soția lui.

Poveștile sugerează că proiectul ar fi fost pus în mișcare, dar construcția lui a fost abandonată abrupt, în condițiile în care Aurangzeb, unul dintre fiii lui Shah Jahan, l-a înlăturat de la tron, pentru că ar fi însemnat un cost mult prea mare.

Și așa, construcția mausoleului construit în cinstea mamei sale fusese o investiție care golise mult din cuferele visteriei imperiale.

(Sursa foto: Shutterstock)

Faptul că dincolo de râul Yamuna există grădina Mehtab Bagh a alimentat speculațiile privind construcția unui al doilea Taj Mahal, dar excavările arheologilor nu au găsit niciun fel de urmă fundație sau de începerea unei alte construcții.

Evident, poate fi acceptată și explicația că nu s-au mai găsit dovezi pentru că lucrările ar fi fost oprite înainte să înceapă, Shah Jahan fiind înlăturat din poziția de împărat, dar sunt prea puține alte dovezi care să susțină această legendă.

Legenda unui Taj Mahal realizat din marmură neagră ar fi fost alimentată în Europa și de Jean-Baptiste Tavernier, un cunoscut comerciant de bijuterii francez, care spunea că ar fi văzut fundația sau chiar o structură care ar fi fost începută și care era realizată din marmură neagră.

De asemenea, s-ar fi descoperit plăci de marmură înnegrită în grădina Mehtab Bagh, dar evaluările arată că ar fi, de fapt, resturi de marmură albă folosite la construcția Taj Mahalului original și care s-a înnegrit în timp, nu marmură neagră.

Shah Jahan ar fi ordonat tăierea mâinilor a 20.000 de muncitori

Poveștile spun că împăratul a ordonat ca mâinile a peste 20.000 de muncitori care au lucrat la Taj Mahal să fie tăiate. Această legendă vine să susțină încă o dată devotamentul de neegalat al lui Shah Jahan față de soția lui.

Acest act de cruzime ar fi venit din dorința împăratului ca nimeni altcineva să nu mai poată ridica o construcție asemănătoare și care să rivalizeze cu monumentul ridicat în cinstea soției lui.

Dacă în cazul legendei Taj Mahalului Negru încă mai are câteva elemente care i-ar putea conferi un dram de veridicitate, în cazul acestei povești nu există niciun fel de dovadă istorică suficient de concretă pentru a susține poveștile crude.

De cealaltă parte, Shah Jahan nu mai părea a fi în cea mai bună formă a sa spre finalul domniei lui, fiind foarte bolnav, iar în familia lui se pornise o adevărată luptă pentru succederea lui la tron.

În 1658, Shah Jahan s-a îmbolnăvit grav, iar Dara Shikoh, primul lui fiu cu Mumtaz și-a asumat rolul de regent în locul tatălui său, ceea ce a dat naștere la unui război între succesorii împăratului.

Chiar a dus la separarea unor teritorii, prin declararea independenței Bengalului și regiunii Gujarat față de imperiu, iar al treilea fiu al lui Shah Jahan, Aurangzeb, a pornit la război cu Dara.

Aurangzeb a câștigat Bătălia de la Samugarh, preluând conducerea regatului cu forța. Deși tatăl lui și-a revenit, Aurangzeb nu mai era dispus să-i predea conducerea tatălui său.

L-a declarat pe Shah Jahan incapabil să mai conducă imperiul și l-a plasat sub arest la domiciliu.

Jahan, așezat lângă soția lui pentru eternitate

(Detaliu floral în marmura de pe mormântul din interiorul Taj Mahalului - Sursa foto: Shutterstock)

După opt ani de arest, la vârsta de 74 de ani, Shah Jahan s-a îmbolnăvit din nou. S-a îmbolnăvit la începutul lunii ianuarie 1666. Starea a continuat să se înrăutățească, iar pe 22 ianuarie trecea în neființă.

În acești 8 ani, Shah Jahan a fost îngrijit de fiica lui cea mai mare, Prințesa Jahanara. Aceasta a dorit să organizeze pentru tatăl ei o ceremonie funerară statală, demnă de un împărat, care ar fi inclus și o procesiune la care ar fi trebuit să participe nobili importanți în Agra, iar oficialii statului să arunce cu monede către cei săraci și nevoiași.

Aurangzeb a refuzat un asemenea eveniment opulent și ostentativ. Cu toate acestea, Aurangzeb a permis așezarea trupului tatălui său în mormântul mamei sale, alături de rămășițele acesteia.

Un final de poveste care i-a adus din nou pe cei doi iubiți înapoi împreună, pentru eternitate.

By Maahmaah - Own work, Public Domain, Link

Când poți vizita Taj Mahal și cât de costă

La momentul anului 2025, conform listei de prețuri de pe site-ul guvernamental oficial dedicat celui mai cunoscut monumentu indian, biletele de acces difereau enorm ca preț în funcție de originea turiștilor.

Mai jos sunt doar prețurile de acces în complex.

Cetățenii indieni plătesc pentru un bilet de acces în complex 50 de rupii, adică undeva la 60 de cenți sau 2,5 lei. Pentru cetățenii țărilor din grupurile SAARC și BIMSTEC, accesul costa 540 de rupii, adică undeva la 27 de lei, iar pentru toți ceilalți turiști străini biletul este de 1.100 de rupii, adică în jur de 50 de lei.

Cei care vor să intre și clădirea principală, vizitatorii trebuie să mai scoată 200 de rupii, adică un plus de 10 lei.

Taj Mahal în cifre

• Construcția a durat 21 de ani;
• Pe 20.000 de muncitori au participat la construcția complexului;
• Complexul Taj Mahal se întinde pe un domeniu de 17 hectare;
• Înălțimea maximă a mausoleului este de 73 de metri;
• La interior, încăperea principală este un octagon cu laturi de 7,3 metri fiecare, ceea ce înseamnă o suprafață de peste 257 metri pătrați;
• anual, între 4,5 milioane și 5 milioane de turiști vizitează anual complexul