Organizarea unei editii a Festivalului George Enescu, cel mai important brand cultural al Romaniei, care poate aduce intre 10 si 25 de milioane de euro Bucurestiului, dureaza cel putin doi-trei ani, a declarat pentru wall-street.ro, Oana Marinescu, directorul de comunicare al Festivalului si managing director al OMA Vision, agentia care promoveaza evenimentul.
De duminica, 30 august, si pana pe 20 septembrie are loc cea de-a 22-a editie a Festivalului George Enescu, ocazie cu care Bucurestiul ar putea atrage in jur de 20.000 de turisti straini, potrivit datelor organizatorilor. La acestia se adauga circa 2.500 de artisti straini, adica interpreti din cadrul evenimentului.
„Serviciile si turismul ar fi principalii beneficiari. Imaginati-va ca doar pentru a caza artistii straini din acest an este nevoie de 9.000 de nopti de cazare. Ar fi important sa fie dezvoltata o strategie pentru a promova turismul cultural pornind de la Festivalul Enescu. Noi avem deja agentii de turism care vand pachete pentru Enescu, dar se poate face mai mult pentru promovare. Atunci cand ai turisti straini care vin la Bucuresti pentru Festival, poti sa ii convingi sa mai stea cateva zile si in Transilvania, sau sa viziteze si altceva in tara”, explica Oana Marinescu (foto).
Citeste si:
Razvan Pascu, consultant turism: Cei care vin la festival cheltuie in medie 200 de euro pe zi
Pe de alta parte, Razvan Pascu, consultant marketing turistic in cadrul Asociatiei Travel Focus, spune ca, in cele trei saptamani de festival, Bucurestiul ar putea atrage cel mult 10.000 de turisti, adica la jumatate fata de estimarile organizatorilor.
Pe de alta parte, cei care vin din strainatate pentru Festivalul Enescu au un profil diferit fata de cei care viziteaza Bucurestiul in general.
Citeste si:
“Bucurestiul este mai mult o destinatie de business, iar turistii de business stau in medie 1,7 nopti. Practic, nici macar doua nopti, iar acestea sunt in timpul saptamanii. Astfel, in weekenduri sunt multi mai putini turisti, iar reducerile la cazare sunt mari. De obicei, acesti turisti stau la hoteluri de 4-5 stele si cheltuie in medie 140-150 de euro pe zi pentru cazare, masa, transport. In ceea ce priveste turismul de leisure (n.red. timp liber) nu sunt foarte multe statistici, dar noi estimam ca acesti turisti cheltuie in medie 100 de euro si stau in jur de trei nopti. Este vorba de zilele pentru aterizare si decolare si inca o zi pentru a vizita orasul. Daca vorbim insa despre cei care vin pentru Festival, acestia au un profit foarte diferit. Sunt persoane cu venituri mult mai mari decat cei care viziteaza orasul de obicei. Acesti turisti cheltuie minim 100-120 de euro, insa media este undeva la 200-220 de euro pentru cazare, masa, transport si bilete. Este foarte probabil ca acestia sa stea 5-6 zile pentru a merge la cel putin 2-3 spectacole”.
Turistii pot aduce intre 10-25 de milioane de euro
Astfel, daca 10.000 de turisti straini ar vizita Bucurestiul si ar cheltui 200 de euro pe zi, pentru o perioada de 5-6 nopti, business-urile de turism din Capitala (hoteluri, restaurante, taxi-uri, institutii culturale, alte activitati de divertisment) ar putea obtine cel putin 10-12 milioane de euro in doar trei saptamani.
Daca numarul de turisti ar fi de 20.000 de persoane, cat estimeaza cei de la Festivalul Enescu, suma ar urca la 20-24 de milioane de euro. Iar, acestei sume i se adauga cei 2.500 de artisti straini pentru care cheltuielile sunt sustinute de festival.
Bucurestiul castiga 10-25 de milioane de euro. Bugetul de organizare a fost de 9 milioane de euro
Indiferent daca suma castigata de Bucuresti este de 10 sau aproape 25 de milioane de euro, castigul este mai mare decat investitia avand in vedere ca bugetul festivalului a fost anul acesta de 35 de milioane de lei.
Citeste si:
Festivalul International George Enescu este produs de Guvernul Romaniei, prin Ministerul Culturii. Astfel, bugetul de stat a finantat editia de anul acesta cu 28 de milioane de lei.
Vanzari de bilete de 6,7 milioane de lei
„La acesti bani, se adauga si fondurile obtinute din vanzarea de bilete, care sunt folosite pentru acoperirea unor cheltuieli organizatorice – 6, 7 milioane de lei. Din mediul privat, din evaluarile de pana acum, Festivalul Enescu a obtinut un sprijin constand in bani si servicii care se ridica la aproximativ 700.000 de euro”, explica Oana Marinescu.
Printre partenerii cu traditie ai festivalului se numara Enel si Rompetrol, in timp ce printre sponsorii atrasi de editia din acest an se numara Raiffeisen Bank, Electrica, DHL.
Citeste si:
„Am avut nevoie sa facem strangere de fonduri pentru a acoperi o parte din cheltuielile Festivalului. Am primit de la partenerii nostri atat sponsorizari in bani, cat si sprijin in produse si servicii. Avem de asemenea foarte multe parteneriate media, care ne ajuta la promovare. Mergem catre companii cu care avem o compatibilitate de brand si de abordare, mergem catre companii care ne pot ajuta nu doar financiar, ci si cu servicii, pentru a reduce costurile. Conteaza foarte mult calitatea relatiei cu partenerii si cu sponsorii nostri. Criza s-a facut simtita, desigur. Dar este important ca fiecare partener sa descopere ce oportunitati are prin asocierea cu Festivalul Enescu”, spune specialistul in comunicare.
Organizarea unei editii incepe cu aproximativ cu 2-3 ani inainte de desfasurarea evenimentului. Mai exact, se negociaza cu orchestrele si artistii, se lucreaza la programul artistic, planificarea concertelor si stabilirea lucrarilor care vor fi interpretate.
15 ani de negocieri pentru Filarmonica din Berlin
„Orchestrelor li se solicita sa interpreteze o lucrare de George Enescu, pentru ca misiunea Festivalului este de a promova opera marelui compozitor roman. Festivalul este cel mai eficient instrument de promovare a lui George Enescu la nivel national si international. Iar efectele se vad in timp, pentru ca sunt artisti care l-au descoperit pe Enescu odata cu participarea la Festival si, in timp, l-au introdus in repertoriul lor. Cel mai elocvent exemplu este dirijorul Vladimir Jurowski, care a dirijat Simfonia a III-a cu London Philharmonic Orchestra in 2013, iar la inceputul lui 2014 a interpretat Simfonia lui George Enescu in premiera la Londra, concertul fiind un succes. Acum Jurowski pregateste Oedipe pentru editia Festivalului din 2017”, explica Oana Marinescu.
Citeste si:
Ea spune ca cel mai dificil lucru este „sa faci oameni si organizatii care au obiective, interese si agende diferite sa sustina in mod coerent si unitar un proiect de interes public – Festivalul Enescu”.
„Festivalul nu mai are o dificultate in a aduce artisti si orchestre, pentru ca este foarte credibil si apreciat. Dificultatea a fost sa negociem agendele artistilor. Altfel, recordul de negociere este cu Berliner Philharmonik, pentru care discutiile au durat peste 15 ani”, afirma Oana Marinescu.
Echipa Artexim, organizatorul evenimentului, este restransa intre festivaluri, insa cu cateva saptamani inainte de inceputul concertelor se formeaza un grup care asigura toata organizarea logistica si deplasarea orchestrelor conform programului.
100 de oameni implicati in organizare pe durata festivalului
„In momentele de varf din timpul festivalului sunt 100 de persoane implicate in organizare. Altfel, pe parte de comunicare, echipa noastra este formata acum din cinci persoane si in acest format lucram de cateva luni”, afirma specialistul in comunicare.
Citeste si:
In legatura cu vanzarile de bilete, Oana Marinescu nu a oferit cifre pentru ca anul acesta a fost schimbata strategia de vanzare.
“Avand nevoie sa obtinem mai multi bani pentru a acoperi cheltuielile de organizare, preturile au crescut fata de anii precedenti. A fost schimbata proportia intre bilete si abonamente vandute. Astfel, am avut abonamente epuizate in cateva secunde, am avut concerte vandute in cateva ore. Entuziasmul a fost foarte mare. In acest moment avem mai multe concerte epuizate, iar la altele mai sunt doar cateva bilete. Insa mai sunt si concerte la care se mai pot cumpara bilete”, afirma specialistul in comunicare.
Cel mai rapid s-au vandut recitalurile de la Ateneu (toate fiind epuizate in cateva zile) si cateva din concertele din seria Mari Orchestre: Filarmonica din Berlin, London Symphony Orchestra, Sankt Petersburg, Concertgebouw Amsterdam, Liverpool Philharmonic.
Ce beneficii aduce festivalul Enescu Bucurestiului si Romaniei?
"Beneficiile sunt uriase. In acest moment, festivalul este cel mai important brand cultural al Romaniei. Si spunem acest lucru pornind de la recunoasterea pe care o are in mediul artistic, printre iubitorii muzicii, printre artisti. Este vorba de o credibilitate si de o perceptie excelenta. Discutam cu artisti si ii auzim pe ei cum compara Festivalul Enescu cu cele mai renumite evenimente de gen din lume: Festivalul de la Salzburg, Festivalul de la Lucerna, BBC Proms. Suntem, asadar, foarte sus si putem sa continuam sa crestem", spune Oana Marinescu, director de comunicare al Festivalului George Enescu
Din perspectiva interna, sunt de asemenea beneficii, spun oficialii festivalului. "Este probabil proiectul cel mai iubit si cu cea mai mare notorietate printre romani. A fost publicat un sondaj in 2013 care confirma aceasta evaluare. Este foarte sanatos pentru noi, ca societate, sa avem un proiect in jurul caruia sa ne raliem, fata de care sa simtim o emotie furmoasa, pozitiva, care sa ne faca sa ne simtim mandri si despre care sa stim ca este al nostru. Iar Festivalul poate juca acest rol catalizator, la fel cum George Enescu personal poate fi un model de urmat pentru noi toti, date fiind caracterul sau extraordinar de curat si geniul sau creator", a comentat Marinescu.
Al treilea aspect este cel economic. Astfel, oficialii festivalului vad bugetul alocat organizarii mai degraba ca o investitie decat ca o cheltuiala. De ce? Festivalul aduce in Bucuresti atat turisti straini, cat si vizitatori din alte orase din tara.
"Pe parte turistica si de servicii se pot vedea cele mai bune rezultate: vin turisti straini la Bucuresti, vin turisti din tara, bucurestenii isi schimba comportamentul in perioada Festivalului si pot fi create oportunitati de afaceri noi. Dar aici este nevoie sa existe si initiativa si spirit antreprenorial. Din acest motiv am inceput sa colaboram cu companii pe plan local, pentru a le arata cum se pot implica in Festival. Am inceput cu un covrig facut in forma de cheia sol in 2013, anul acesta avem mai multe restaurante care au creat meniuri „pe note muzicale” inspirate din muzica lui Enescu. Aceste restaurante vor functiona si ca un fel de puncte de informare si vom duce acolo Ziarul Festivalului, pentru a fi citit de clienti", au adaugat oficialii Festivalului Enescu.
Nu in ultimul rand, sunt beneficii pentru artistii romani, care pot sa interpreteze alaturi de mari artisti internationali. Dirijori romani pot conduce orchestre straine – Ion Marin dirijeaza in acest an London Symphony Orchestra. "Avem trei laureati ai Concursului Enescu invitati in Festival in 2015. Filarmonica George Enescu este de asemenea in Festival si exemplele pot continua. Artistii in formare pot sa ii urmareasca la Bucuresti pe marii artisti ai lumii si sa invete. Asa ajungem la cel mai important beneficiu – accesul la cultura, la arta, la muzica, la creatie pentru un public extrem de larg si de bogat. Festivalul a urmarit in ultimii ani cresterea accesului publicului larg la muzica sa si in acest scop a utilizat din plin noile tehnologii", spune Oana Marinescu.
Program de festival
Cea de-a XXII-a editie a Festivalului International George Enescu (30 august – 20 septembrie) se deschide duminica, 30 august, cu Rapsodia Romana Nr. 1 de George Enescu, in interpretarea Orchestrei Romane de Tineret, formata din cei mai valorosi tineri muzicieni din Romania. Dirijor va fi Kristjan Järvi, renumit in intreaga lume pentru repertoriul transcultural - Järvi dirijeaza atat cea mai veche Orchestra Radio din Europa, cat si cea mai noua Orchestra de Tineret. Li se alatura violnista Sarah Chang, despre care New York Times scrie ca “talentul ei este la un nivel atat de inalt, incat nu ne ramane decat sa il veneram”, pentru a interpreta Concertul pentru Vioara de Jean Sibelius, chiar in anul in care se aniverseaza 150 de ani de la nasterea compozitorului finlandez. Urmeaza Carmina Burana, de Carl Orff, avandu-l in distributie pe unul dintre cei mai bine cotati contratenori ai momentului in lume, Max Emanuel Ceni.
Sursa foto: festivalenescu.ro. Fotograf : Andrei Gindac
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
