Indelung discutata si pusa pe tapet, rezolvarea stituatiei pietei Rasdaq a venit de la Curtea Europene, dar a trecut aproape neobservata, initial. Dupa cateva zile, a inceput sa starneasca discutii si controverse in piata, investitorii solicitand consultarea si aratandu-si consternarea. Avocatul Cristian Dutescu a explicat, intr-un interviu acordat wall-street.ro, firul logic al acestei decizii si ce efecte ar putea avea.
Cristian Dutescu, partener fondator al casei de avocatura Dutescu si Asociatii, a explicat ca este vorba de o problema prejudiciara, ridicata intr-un dosar pe rolul Curtii de Apel Cluj, ce avea ca obiect acuzatiile DIICOT Cluj impotriva a sase persoane, cu privire la manipularea pietei de capital. Este vorba de doua persoane din conducerea BT Securities, Rares Nilas si Sergiu Dan Dascal, clientul acestora Gicu Gansca, alti doi brokeri si un avocat.
Acestia au fost acuzati ca in perioada noiembrie 2007-februarie 2008 ar fi manipulat piata de capital prin o serie de tranzactii ale lui Gicu Gansca. In 2009 a inceput urmarirea penala, la finele lui 2010 dosarul a fost finalizat la parchet si au fost trimisi in judecata.
“S-a inceput urmarirea penala in baza unor articole care defineau tranzactionarea in baza informatiilor privilegiate, audierea s-a facut pe aspect de manipulare a pietei de capital si la finalul urmaririi penale s-a schimbat incadrarea in drept. Cu tot respectul pentru procurori, trebuiau sa citeasca legea cu atentie si nu sa schimbe temeiul, inducand astfel acuzatul in eroare”, a declarant Dutescu.
Avocatul lui Gicu Gansca in acest proces a subliniat de la inceput ca tranzactiile investigate s-au derulat pe piata Rasdaq, care are un statut special. Dar din 2004 a intrat in vigoare (si din 2007 este obligatoriu pe terioriul Uniunii Europene, inclusiv in Romania) directiva Mifid, care stabileste sfera de incidenta a pietei reglementate. Dutescu a mai spus ca in aceasta speta are relevanta si directiva 6/2003, ce defineste abuzul de piata, implementata in legea romana.
“Este important de subliniat faptul ca directiva Mifid nu a fost implementata printr-o lege in Romania. S-a incercat implementarea prin mai multe regulamente ale CNVM, dar rezultatele nu sunt satisfacatoare. In acest sens, o reforma legislativa este obligatorie”, a declarat Dutescu.
In continuare, avocatii au aratat parchetului ca Rasdaq nu este piata reglementata, astfel ca nu pot fi urmarite penal si trimise in judecata persoane care nu au stiut ca o anume conduita a lor ar putea intra in sfera abuzului de piata. “Este un principiu din dreptul roman: nu poti acuza pe cineva de o fapta care nu este prevazuta in lege. Dar parchetul a avut alta opinie, DIICOT a mers mai departe in judecata”.
Drumul catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Dutescu a solicitat instantei de judecata sa stabileasca daca se aplica abuzul de piata pe Rasdaq. Inspirata si de memoriul depus de casa de avocatura, instanta de la Cluj a hotarat din oficiu sesizarea Curtii Europene de Justitie pentru a lamuri aceasta problema.
Astfel, instanta a formulat o intrebare iar avocatii au completat cu inca 2, pentru a explicita continutul primei intrebari. “Judecatorul nu este un specialist in piete de capital si este dificil sa patrunda sensul tuturor institutiilor. Am sugerat completarea intrebarilor si a fost o atitudine de bun simt sa intrebe instanta suprema comunitara cum se interpreteaza textul de lege respectiv”, explica Dutescu.
Curtea de la Luxemburg a fost intrebata daca o piata care nu respecta titlul 3 din Mifid si nu este autorizata intra in sfera de incidenta a pietelor reglementate. O alta intrebare a fost daca o piata care nu este raportata Uniunii Europene si nu se afla pe o lista publicata in jurnalul oficial al UE este reglementata sau nu.
“Opinia mea a fost intotdeauna ca publicarea pe aceasta lista nu asigura statutul de piata reglementata. Si instanta de la Luxemburg a spus ca publicarea nu este o conditie”, a mai spus Dutescu.
Primele doua intrebari au fost unite si a rezultat un singur raspuns: Curtea de Justitie a Uniunii Europene a decis ca articolul 4 alineatul (1) punctul 14 din MiFID „trebuie interpretat in sensul ca o piata de instrumente financiare care nu indeplineste cerintele prevazute in titlul III din aceasta directiva nu intra in notiunea „piata reglementata”, astfel cum este definita de dispozitia mentionata, chiar daca operatorul sau a fuzionat cu operatorul unei astfel de piete reglementate.”
Punctul de vedere al DIICOT si al Guvernului a fost ca piata Rasdaq a fuzionat cu BVB si este administrata de BVB. „Vorbim de doua piete, au fuzionat persoanele juridice, dar o companie poate sa administreze 10 piete reglementate si 5 nereglementate. Nu este suficienta fuziunea, trebuie indeplinite niste conditii”, explica avocatul.
Intrebarile propuse de Dutescu si Asociatii au fost insusite de instanta si trimise in nume propriu, avocatii implicati in proces neputandu-se adresa direct.
„A fost chiar o exceptie de inadmisibilitate ridicata de DIICOT – ca ne-am fi adresat noi curtii de la Luxemburg si ca acest lucru este inadmisibil. Din motive care imi scapa, Nilas si Dascal au sustinut inadmisibilitatea sesizarii. Este foarte bine pentru toata lumea sa existe aceasta interpretare a notiunii de piata reglementata de institutia cu autoritate suprema”, a mai spus Dutescu.
Care sunt solutiile
“Este evident ca piata Rasdaq nu respecta titlul 3 din Mifid si ca nu a fost emisa o decizie de autorizare ca piata reglementata, dupa intrarea in vigoare a directivei. Este o decizie obligatorie pentru toate statele UE si este o premiera in Uniune interpretarea textului Mifid si a notiunii de piata reglementata. Este un pionierat pentru toate statele europene”, spune Cristian Dutescu.
Urmatorul pas ar fi adaptarea legislatiei locale, dar precedentul este creat si orice instanta va tine cont de aceasta decizie.
Din punct de vedere al eficientei, solutia vazuta de avocat este o lege adoptata de Parlament care sa stabileasca sfarsitul pietei Rasdaq si ce se intampla cu emitentii: se delisteaza, se transfera pe ATS sau pe piata reglementata.
“Solutia poate fi adoptata si prin instructiuni sau regulament CNVM, dar se deschide calea unor contestari. Rasdaqul a fost infiintat printr-o lege in 1997 si un regulament CNVM, cu o forta inferioara legii, ar incerca sa clarifice. Lucururile sunt discutabile. Este de preferat o solutie cat mai repede”, explica Dutescu.
Casa de avocatura Durescu si Asociatii a transmis CNVM un proiect de instructiune referitor la rezolvarea situatiei juridice a Pietei Rasdaq, ce incearca sa valorifice ideile enuntate in cadrul unor dezbateri publice ce au avut loc in ultimii ani.
Acest proiect vizeaza incetarea activitatii Pietei Rasdaq, sistem de tranzactionare care nu se incadreaza in prezent in dispozitiile Directivei MiFID a Parlamentului European, si admiterea emitentilor tranzactionati pe aceasta piata pe piata reglementata administrata de BVB sau in cadrul sistemului alternativ de tranzactionare, gestionat de acelasi operator.
„Solutia corecta ar fi ca emitentilor ce indeplinesc conditiile de listare pe piata reglementata sa li se dea posibilitatea sa convoace AGA si sa decida daca doresc sau nu sa se mute. Daca raspunsul este negativ, sa se initieze procedura de delistare, prin oferta publica sau prin platirea unui pret corect actionarilor, cu o compensare pentru ca devine o companie inchisa. Este important ca lucrurile sa se miste, sunt multi oameni cu banii blocati si lipsa de incredere este cronica”, a conchis avocatul.
Pe de alta parte, Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital a solicitat CNVM ca investitorii sa fie consultati cu privire la clarificarea statutului pietei Rasdaq, avand in vedere ca acestia au investit de mai bine de 15 ani in actiunile companiilor listate pe aceasta piata, fiind convinsi ca Rasdaq este o piata reglementata.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
