Economia României va reveni după lunile de criză COVID-19, însă dobânzile bancare vor rămâne la niveluri foarte mici, iar inflația este așteptată să sară din limitele normale. În aceste condiții, românii care își vor ține banii în depozite bancare, sau, mai rău, în conturi curente care nu oferă nicio dobândă, își vor vedea economiile serios erodate în perioada imediată de după criză, spune Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management, divizia de fonduri de investiții a BRD.

“Jumătate din banii românilor se află în conturi curente, care nu sunt remunerate în niciun fel de bănci. Cel mai mare risc pentru români este acela de a fi expuși pe astfel de active nominale, precum depozitele și conturile curente, care oferă dobânzi extrem de mici sau chiar zero. Dacă intrăm într-o perioadă cu inflație puternică, așa cum se așteaptă după criza actuală, românii vor pierde practic bani din moment ce rata inflației va fi mai mare decât dobânzile bancare”, a declarat Mihai Purcărea.

47% din economiile populației României, adică 103,8 miliarde lei, erau anul trecut în conturi curente sau conturi de economii, care în general nu oferă nicio dobândă. Cealaltă jumătate a banilor se află în depozite bancare, acolo unde dobânzile variau în general între 1% și 3% anual. De cealaltă parte, rata inflației a fluctuat între 3,5% și 4%, ceea ce înseamnă că românii au pierdut bani dacă au decis să îi țină în depozite, sau, mai rău, în conturi curente.

Contrastul dintre dobânzile oferite de bănci și rata inflației este așteptat să se mențină sau chiar să se amplifice după criza COVID-19.

Astfel, BNR a redus dobânda cheie de la 2,5% la 2% în martie, iar trendul de scădere ar putea continua. O dobândă cheie scăzută va duce la o scădere generalizată a dobânzilor oferite de bănci la depozite. În același timp, inflația este așteptată să urce la aproximativ 3,79% în următoarele 12 luni (aprilie 2020 – aprilie 2021), potrivit celui mai recent barometru al CFA România.

Citeste si:
Cat ai castiga investind alocatia copilului pana la 18 ani
Banca vs. investitie: cat ai...

“Această criză va determina băncile centrale să își asume o menținere a dobânzilor la un nivel jos pe termen lung sau foarte lung. Dacă în România vom avea dobânzi cuprinze între 0 și 2%, iar noi ținem banii în depozite, vorbim practic de o pierdere reală an de an. Acesta este cel mai mare risc pentru populație, din punct de vedere al economiilor”, spune Purcărea.

Fondurile de pensii au ținut bursa românească pe linia de plutire, evitând o prăbușire precum în 2008

Deși imediat după izbucnirea crizei COVID-19 în România Bursa de Valori București s-a prăbușit, intrarea la cumpărare a fondurilor de pensii și a fondurilor mutuale a susținut piața, iar în prezent bursa românească mai înregistrează o scădere de “doar” 13% în martie și aprilie.

“Nu putem compara scăderile de acum cu cele din 2008, când ajunseseră și la 80% în anumite cazuri. Am rezistat mai bine acum pentru că avem jucători instituționali puternici; fondurile de pensii erau practic absente de pe bursă în 2008, iar atunci când investitorii străini vroiau să iasă din piața românească nu existau investitori locali puternici care să contrabalanseze oferta”, spune șeful BRD Asset Management.

Acesta subliniază că Bursa de Valori București este subevaluată față de alte piețe și se află în momentul de față într-o situație mai bună decât cele străine din punct de vedere al principalilor indicatori de evaluare. Astfel, dacă pe BVB companiile înregistrează un PER mediu (price-earnings-ratio) de 6,48, în Europa indicatorul ajunge la 14-15, iar în SUA la 16-18.

Citeste si:
Depozitele românilor pe timp de pandemie: cu cât a crescut...
Depozitele românilor pe timp...

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Citește și
ONU: Vaccinul împotriva COVID-19 va trebui considerat un "bun public global"
Setari Cookie-uri