Conflictele politice, coruptia, dezacordurile cu FMI si relaxarea politicii fiscale din Romania nu sunt ingrediente ale unei piete emergente performante, scrie Financial Times, notand ca factorii negativi incep sa ii depaseasca pe cei pozitivi, iar riscurile sunt in crestere.
Romania pare sa primeasca mai multa atentie decat merita, in ultima perioada, o parte buna si o parte mai putin buna, se arata in articolul citat de Mediafax.
Intre factorii pozitivi, economia Romaniei, ca si cele ale altor tari europene care beneficiaza de imbunatatirea cererii in Germania, inregistreaza o crestere solida.
In ritmul actual, economia romaneasca este pe cale sa inregistreze in acest an o crestere de 3%-3,5%, care ar fi cea mai buna performanta din ultimii sapte ani. Intre timp, inflatia a devenit negativa. Preturile de consum au scazut in iunie cu 1,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in urma reducerii TVA la produsele alimentare.
Banca Nationala a Romaniei nu va mai reduce dobanzile, ca urmare a incetinirii temporare a inflatiei. Dobanda de politica monetara se afla la un minim de 1,75%, fata de un nivel maxim de 10,25% atins in 2008. Orice forma de relaxare monetara va fi mai degraba sub forma unui nivel mai scazut al rezervelor obligatorii decat a unei reduceri a dobanzilor.
Citeste si:
BNR nu se grabeste insa. Institutia a anuntat recent ca va reanaliza relaxarea monetara, sugerand sfarsitul ciclului de reducere a dobanzilor si o abordare prudenta a nivelului rezervelor obligatorii, noteaza Financial Times.
Intre factorii negativi, articolul memtioneaza trei motive de ingrijorare.
In primul rand, Romania nu este imuna la problemele Greciei, fiind afectata in principal prin intermediul celor patru banci elene cu operatiuni pe piata locala, care reprezinta impreuna circa 10% din activele bancare. Situatia poate fi administrata, dar problema se va acutiza daca bancile elene vor incepe sa retraga in mod agresiv liniile de creditare si vor repatria sume mari de bani.
BNR se afla intr-o situatie relativ puternica, cu rezerve valutare de circa 30 de miliarde de euro pentru a atenua situatia.
In al doilea rand, programul preventiv al Romaniei cu FMI expira in septembrie, iar negocierile de prelungire a acestuia au fost intrerupte, din cauza dezacordurilor legate de subventionarea preturilor gazelor si altor probleme legale.
Citeste si:
Finantarea disponibila prin acest program nu a fost accesata de Romania, acordul servind in primul rand ca o sustinere de catre FMI a politicii economice a Guvernului. Acest tip de sustinere nu mai exista, de fapt Guvernul a anuntat ca cheltuielile bugetare din 2016 vor fi semnificativ mai mari decat era planificat.
Guvernul intentioneaza ca din ianuarie 2016 sa reduca TVA la 19%, readucand taxa la nivelul anterior crizei financiare si al programului de austeritate. Executivul spera ca veniturile pierdute sa fie compensate partial prin imbunatatirea colectarii taxelor si tinerea sub control a cheltuielilor bugetare si a mentinut tinta de deficit bugetar pentru 2016 la 2,9% din PIB, fata de sub 2% in acest an.
Pentru anii urmatori, Guvernul intentioneaza reducerea contributiilor de asigurari sociale si a cotei unice.
Banca centrala si oficiali ai UE prezenti la Bucuresti luna trecuta sunt sceptici ca Guvernul poate mentine deficitul bugetar sub nivelul de 3%, incalcand astfel limita acceptata in Uniune.
Citeste si:
In al treilea rand, diferitele schimbari fiscale sunt, in parte, o incercare a coalitiei de guvernare de crestere a popularitatii inainte de viitoarele alegeri parlamentare si de a distrage atentia de la acuzatiile de coruptie la adresa premierului Victor Ponta.
Premierul Victor Ponta este investigat sub acuzatiile de frauda, spalare de bani si evaziune fiscala, fapte savarsite in perioada in care nu detinea functii politice. Ponta isi sustine nevinovatia, in timp ce presedintele Klaus Iohannis a spus ca premierul ar trebui sa demisioneze. Proveniti din partide politice diferite si dupa ce s-au confruntat in alegerile prezidentiale de anul trecut, nu exista dragoste intre Ponta si Iohannis, noteaza FT.
Fara indoiala, conflictele politice, coruptia, dezacordurile cu FMI si relaxarea fiscala nu sunt ingrediente pentru o piata emergenta performanta. Se pare ca factorii negativi din Romania incep sa ii depaseasca pe cei pozitivi, conchide articolul.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
