In propunerea de Cod Administrativ, inaintata de Ministerul Dezvoltarii, PSD a inclus si o definitie noua a conflictului de interese ce vizeaza membrii Guvernului. Astfel, daca noul Cod va fi aprobat in aceasta forma, conflictul de interese va viza doar foloase de natura patrimoniala pentru sine sau sot, sotie si rude de gradul I. In traducere, toate rudele indepartate sau prietenii membrilor guvernului primesc liber la beneficii, fara sa mai apara notiunea de conflict de interese!

Astfel, in capitolul IV - Exercitarea mandatului de membru al Guvernului – articolul 1: “Persoana care exercita functia de membru al Guvernului este in conflict de interese in situatia in care, in exercitarea functiei publice de autoritate, este chemata sa ia o decizie sau sa participe la luarea unei decizii, sa emita un act administrativ sau sa incheie un act juridic cu privire la care are un interes personal prin care se urmareste obtinerea unui folos de natura patrimoniala pentru sine sau pentru sot, sotie ori rude pana la gradul I”.

Radu Voloaga, avocat partener la Voloaga si Asociatii, subliniaza ca aceasta modificare trebuie privita atat din perspectiva definitiei, cat si a practicii in domeniu.

Astfel, in Codul penal, infractiunea de conflict de interese este definita ca „fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica."

„Cu mentiunea ca acest aliniat a fost declarat partial neconstitutional prin Decizia 605/2015 a Curtii Constitutionale. Trebuie retinut aici ca Curtea de Casatie si Justitie retine ca notiunea de folos patrimonial din cuprinsul art.301 alin.(1) din Codul penal are in vedere orice tip de folos patrimonial si nu doar folosul patrimonial necuvenit. De asemenea, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca prin “folos patrimonial” se intelege orice fel de avantaj patrimonial (de exemplu, bunuri, imprumuturi, premii, prestari de servicii gratuite, promovarea in servicii)”, a explicat Radu Voloaga pentru wall-street.ro.

Citeste si:
Datoriile companiilor de stat au ajuns la 6% din PIB.Unde se duc banii
Datoriile companiilor de stat...

In acelasi document, guvernul pregateste si abrogarea legii care interzice persoanelor condamnate penal sa faca parte din Guvern.

Proiectul a fost gandit de Ministerul dezvoltarii regionale, administratiei publice si fondurilor europene, condus de Sevil Shhaideh, o apropiata a lui Dragnea.

Sursa foto: Agerpres / Liviu Sova

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Politic »



Citește și
Avocat: Avem nevoie de judecatori specializati in piata de capital!
Setari Cookie-uri