Din pacate, masele trebuie sa se aseze inapoi, pentru ca Donald Tusk nu e liderul absolut pe care il cautam rataciti de ani de zile. Nu e nici salvatorul Romaniei din haosul in care ne arunca actuala guvernare. Nu e nici macar viitorul presedinte. Donald Tusk se intoarce maine la el acasa, si noi ramanem aici. La fel de rataciti, la fel de fara lideri, cu Iordache si Dancila si cu aceeasi ipocrizie la care generatia noastra exceleaza.

Noi, cei care ne-am entuziasmat atat de tare ca Tusk a vorbit romaneste, ne intoarcem maine la birouri si vem continua sa vorbim si sa facem prezentari in enlgeza, pentru ca e cool. Tot noi vom continua sa cumparam masini second-hand din Germania, pentru ca e rusinos sa mergi cu Loganul, desi ne-au trecut fiori cand Tusk a mentionat de Dacia. Noi, cei care injuram Romania si romanii, suntem extaziati ca un strain pomeneste de Eliade, Enescu, Nadia sau Duckadam.

Noi, aceiasi care injuram si comentam activ pe retelele de socializare, dar cand vine vorba sa iesim la vot, alegem sa stam in coloana de masini de pe Valea Prahovei sau in canapea, la Netflix.

Si in superficialitatea noastra, vorbim prea putin despre cel mai important mesaj din discursul exemplar al lui Tusk:

Summit-ul UE va fi un esec....
Citeste si: Summit-ul UE va fi un esec. Mai vor romanii moneda euro?

“As vrea sa fac un apel la toti romanii, sa apere, in Romania si in Europa, fundamentele civilizatiei noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevarului in viata publica, statul de drept si constitutia. Sa le apere cu aceeasi hotarare cu care Helmuth Duckadam a aparat acele patru penalty-uri la rand. Atunci, si mie mi s-a parut imposibil! Dar el a reusit. Si voi veti reusi”.

Daca tot ne place atat de mult de el, poate ar trebui sa ne concentram putin la ce a vrut sa ne spuna. Pentru ca Tusk nu o sa vina sa ne salveze, doar noi putem face asta. Fariseismul care ne caracterizeaza, lipsa de implicare, de intelegere, de constientizare, acestea sunt motivele reale pentru care suntem aici. Clasa politica de astazi este produsul societatii noastre si rezultatul ignorantei noastre.

Entuziasmul care a cuprins opinia publica dupa discursul lui Tusk demonstreaza, inca o data, ca suntem intr-o profunda criza de lideri politici. Nu ne-am pierdut de tot reperele, inca tresarim cand cineva ne arata respect, dar suntem prea orbiti de clasicul slogan “nu avem pe cine vota”.

Eu cred ca avem. Dar ca sa reusim sa ii vedem, trebuie sa renuntam la confortul comentatului din canapea. Sa ne trezim la realitate, sa intelegem ca democratia si capitalismul inseamna mai mult decat consumerism excesiv si libertate de exprimare. Sa ne asumam responsabilitatea pentru viitor si sa nu mai asteptam miracole sau lideri neinfricati care sa ne salveze. Sa nu mai toleram impostura, incompetenta, hotia si lipsa de respect. Sa intelegem ca Romania e si in afara bulei noastre, e saraca, e usor de manipulat, e complexa si grea. Sa cautam sau chiar sa fim liderii de maine. Sa fim, constant si asumat, acei mici Duckadami de care Donald Tusk zicea aseara, care sa apere democratia si libertatea, chiar si atunci cand pare imposibil.

Val de pesimism in Marea...
Citeste si: Acordul pentru Brexit, pe 25 noiembrie. Val de pesimism printre lideri

Putem incepe acest exercitiu cu alegerile europarlamentare din 25 mai. Sa votam, sa convingem si alti oameni sa voteze, chiar sa fim observatori. Chiar daca par neimportante si neinteresante, miza lor simbolica este extrem de importanta, pe langa sansa de a arata ca am reusit sa invatam, chiar daca mai tarziu, ca avem si responsabilitati, nu doar drepturi.

Sursa foto: agerpres.ro