In documentul transmis autoritatilor romane si datat 10 mai, Frans Timmermans arata ca in ultimele luni Comisia Europeana a fost nevoita sa revina frecvent asupra problemei statului de drept in Romania.
"Cu fiecare aceasta ocazie, Comisia a subliniat ca se fac pasi facuti inapoi de la progresele ]nregistrate in ultimii ani. Problemele pe care le-am identificat si recomandarile facute pentru a linisti ingrijorarile aparute nu au fost luate in seama. Aceeasi lipsa de dorinta a fost consemnata si in privinta recomandarilor facute de Comisia de la Venetia si de GRECO. Din nefericire, ultimele evolutii din Romania au amplificat si mai mult problemele existente privind domnia legii", subliniaza prim-vicepresedintele Comisiei Europene.
El aminteste ca in Mecanismul de Cooperare si Verificare din noiembrie 2018, Comisia a stabilit o cale clara de urmat - oprirea acestui trend negativ si punerea angajamentelor si eforturilor Romaniei din nou pe calea cea buna. "Urmarea acestei cai inseamna ca masurile ce urmeaza a fi luate sunt pregatite cu o consultare adecvata si, daca este necesar, cu ajutor al expertilor din afara tarii. Astfel, s-ar evita riscurie ca masurile luate sa fie incompatibile cu legile UE si instrumentele anticoruptie internationale, sau cu recomandarile Mecanismului de Cooperare si Verificare si ale Comisiei de la Venetia".
Citeste si:
Potrivit lui Timmermans, Comisia Europeana, de la toate nivelurile, a facut apel la autoritatile romane sa recurga la astfel de abordari pozitive intr-o serie de intalniri, scrisori si discutii in ultimele sase luni, dar, din nefericire, nu s-a ales aceasta cale.
"Comisia, respectand deplin suveranitatea Romaniei si punand in practica responsabilitatile de garant al tratatelor, inclusiv al valorilor pe care este fondata Uniunea Europeana, intr-o maniera obiectiva si nepartinitoare, a identificat, la acest moment, urmatoarele puncte de ingrijorare privind domnia legii in Romania:
In privinta independentei Justitiei, raportul MCV din noiembrie 2018 a descoperit probleme serioase privind reducerea garantiilor prevazute de lege pentru independenta sistemului de justitie. Ordonantele de guvern ce au modificat legile justitiei emise dupa aceea au amplificat ingrijorarile. De exemplu, autoritatile romane au implementat un sistem disciplinar strict si exhaustiv si noi raspunderi pentru magistrati.
Citeste si:
Daca se adauga aparitia sectiei speciale pentru anchetarea magistratilor si cu activitatea recenta a Inspectiei Judiciare, rezultatul este inspaimantator pentru magistrati din punct de vedere a independentei lor.
In ce priveste lupta efectiva impotriva criminalitatii, exista un trend clar de subminare a autoritatilor, in special Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala Anticoruptie, esentiale in lupta impotriva coruptiei. Acest trend indica lipsa unei colaborari corecte intre institutiile statului, afectand eficienta si independenta sistemului judiciar.
Aceasta lipsa de cooperare s-a vazut si in cazul procedurilor controversate de numire in functii, afectand increderea in sistem. Recomandarile facute de mult timp de Comisie pentru implementarea, in sistemul procuraturii, de proceduri pe baze solide si independente continua sa fie ignorate.
Citeste si:
Timmermans mai spune ca in schimburile de mesaje, in intalnirile si dialogurile tehnice avute acum cateva saptamani cu autoritatile romane a avut ocazia sa prezinte principalele ingrijorari ale Comisiei, dar, in pofida acestor eforturi, multe ingrijorari au fost ignorate in proiectele de lege adoptate si raman de actualitate, precum:
Reducerea perioadei de prescriptie: pentru infractiuni cu pedepse intre 10 si 20 de ani si intre 5 si 10 ani, termenul pentru a obtine o condamnare finala ar fi in principiu reduc cu doi ani. Acest amendament poate duce, in multe cazuri, la atingerea termenului de prescriptie inainte ca ultima instanta sa aiba posibilitatea sa judece. Asta inseamna ca multe infractiuni pot ramane nepedepsite, inclusiv infractiuni care, potrivit legilor UE, ar trebui pedepsite cu sanctiuni eficiente, proportionale si cu efect de descurajare ( cum ar fi falsificarea de modeta, abuz de piata si pronografie infantila.
Citeste si:
Reducerea pedepselor pentru anumite fapte comise in exercitiul functiei publice, precum abuzul in serviciu. Amendamentul prevede ca, in aceste cazuri, daca suspectul plateste beneficiile materiare primite in anumite infracsiuni de coruptie inainte de proces, sentinta cu inchisoarea este redusa la jumatate. Acest lucru va avea impact asupra duratei sentintelor cu inchisoarea in astfel de cazuri si asupra caracterului preventiv al prevederilor legii penale.
Oficialul CE avertizeaza ca, "in lumina acestor ingrijorari majore, daca masurile necesare nu sunt luate in scurt timp, sau daca sunt facuti noi pasi inapoi, cum ar fi promulgarea noilor amendamente la codurile penale, Comisia va declansa fara intarziere ”Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru Statul de Drept)".
Procedura - care prevede un dialog de corectare a problemelor si evitarea a declansarii Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene - ar inlocui, cat timp este in desfasurare, Mecanismul de Coooperare si Verificare. "Tintele si recomandarile MCV vor fi abordate in Cadrul pentru Statul de Drept. Bineinteles, Romania ramane obligata sa respecte angajamentele luate la momemntul aderarii, iar criteriile MCV raman pana cand sunt indeplinite in mod satisfacator si in totalitate".
Citeste si:
"In plus, Comisia isi rezerva dreptul de a se folosi de calitatea de garant al Tratatelor si nu va ezita sa deschida imediat procedurile prevazute de Articolul 258 al Tratatului Uniuniii Europene impotriva oricarei incalcari a legilor UE pe care le identifica. Obiectivul Comisiei este sa ajute autoritatile Romane sa gaseasca solutii la problemele privind domnia legii care au aparut si sa se revina la efectuarea de progrese in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, asa cum Romania s-a angajat. In primul rand, este vorba de interesul poporului roman, dar este si in interesul UE, ca intreg. Ca intotdeauna, Comisia este pregatita sa intre intr-un dialog activ si constructiv cu autoritatile romane si sa colaboreze pentru o Romanie mai puternica in Uniunea Europeana", mai arata Timmermans in scrisoarea transmisa oficialilor romani.
Citeste si:
”Rule of law Framework” este o procedura infiintata de Comisia Europeana pentru a a contracara amenintarile la adresa statului de drept care au caracter sistemic.
Potrivit site-ului Comisiei Europene, procedura prevede trei etape:
- o evaluare a Comisiei Europene
- o recomandare a Comisiei
- monitorizarea aplicarii recomandarii de catre statul membru vizat.
In cazul in care nu se gaseste nicio solutie in cadrul acestei proceduri, atunci se recurge la ultima solutie - activarea Articolului 7, cea mai dura sanctiune impotriva unui stat membru UE. Aceasta procedura implica suspendarea dreptului de vot al acelei tari in Consiliul UE. Pana acum, Comisia Europeana a declansat aceasta procedura doar in cazul Poloniei. In cazul Ungariei, procedura a fost initiata de Parlamentul European.
Camera Deputatilor a adoptat in 24 aprilie, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala. Proiectele au ajuns la vot in Camera dupa ce Comisia Iordache a dat raport favorabil, in mare viteza. Cele doua legi, precum si proiectul de modificare a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie au fost atacate vineri la Curtea Constitutionala de catre presedintele Klaus Iohannis.
Modificarea Codurilor penale a reintrat in procedura parlamentara dupa ce PSD a esuat in demersul de adoptare prin ordonanta de urgenta, acesta fiind unul dintre motivele schimbarii din functie a lui Tudorel Toader.
Comisia Iordache a adoptat in mare viteza raportul pe cele doua proiecte de modificare a Codului Penal si a Codului de procedura penala. Teoretic, este vorba de modificari cerute de Curtea Constitutionala. Opozitia acuza ca toate modificarile au fost facute pentru a-l scapa pe Liviu Dragnea de inchisoare.
Printre modificarile la Codul penal se numara abrogarea unuia dintre articolele de lege in baza carora liderul PSD a fost condamnat in prima instanta, reducerea termenelor de prescriptie si de denunt si abrogarea articolului privind neglijenta in functie.
Alte amendamente controversate, declarate insa constitutionale, vizeaza interzicerea comunicarilor publice din dosare in timpul urmaririi penale si a judecarii, dar si obligatia ca retinutului sa i se dea, la cerere, intregul material probator. De asemenea, un denuntator poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsa doar daca face denuntul in cel mult un an de la data la care a aflat despre savarsirea infractiunii.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
