UPDATE: Friedrich Merz nu a reuşit să obţină votul parlamentului pentru a fi validat în funcţia de cancelar

UPDATE 11:34 - Merz nu a reușit să obțină majoritatea voturilor în primul tur de scrutin pentru a deveni următorul cancelar al Germaniei.
Acesta a ratat la limită primul tur de scrutin pentru a deveni următorul cancelar al Germaniei, un eșec pentru liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU). Merz, care a fost favorit să devină cancelar de când partidul său a câștigat alegerile federale din februarie, a obținut 310 voturi - cu șase voturi mai puțin decât era necesar pentru a obține majoritatea în Bundestag, scrie Euronews.com.

Este pentru prima dată în istoria republicii federale când un viitor cancelar nu reușește să obțină majoritatea voturilor. Ședința a fost suspendată în timp ce grupurile politice se consultă cu privire la pașii următori.

Bundestagul are acum la dispoziţie 14 zile pentru a-l alege pe Merz (69 de ani) sau pe alt candidat în funcţia de cancelar cu o majoritate absolută. Ulterior, va fi necesară doar o majoritate simplă pentru alegerea unui cancelar. Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, va avea apoi la dispoziţie şapte zile pentru a numi oficial candidatul ales cancelar sau pentru a opta în schimb să dizolve parlamentul şi să convoace noi alegeri parlamentare.

Știrea inițială

CDU, CSU şi SPD au o majoritate de 328 dintre cele 630 de locuri în Bundestag, iar pentru alegerea lui Friedrich Merz este nevoie de 316 voturi.

Merz urmează să îl înlocuiască pe Olaf Scholz după un vot în Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal german) al cărui rezultat este aşteptat în jurul orei locale 09:30 (07:30 GMT). După votul din parlament, noul cancelar şi cei 17 miniştri vor depune jurământul în faţa preşedintelui Frank-Walter Steinmeier.

Noul executiv german îşi va prelua mandatul la zece săptămâni după alegerile anticipate organizate în 23 februarie.

Acordul semnat pe 5 mai de conservatori şi social-democraţi are 144 de pagini şi este intitulat "Responsabilitate pentru Germania".

Cu ce provocări se va confrunta noul șef al Guvernului de la Berlin

Noul executiv de la Berlin se va confrunta cu o serie de provocări majore, de la relansarea economiei naţionale şi nevoia de consolidare a securităţii şi apărării europene la stabilirea unui modus vivendi cu Donald Trump, aflat la al doilea mandat de preşedinte al SUA. Pe plan intern, coaliţia guvernamentală de la Berlin şi-a propus să limiteze migraţia ilegală şi să reducă birocraţia.

Blocul conservator CDU-CSU a obţinut cele mai multe voturi în alegerile parlamentare din 23 februarie, fiind urmat de "Alternativa pentru Germania" (AfD), organizaţie ''de extremă dreapta confirmată'', potrivit serviciilor de informaţii germane.

SPD a ocupat locul al treilea în scrutinul parlamentar de la finalul lunii februarie.

Viitorul cancelar german Friedrich Merz promite reforme. „Repornirea motorului economiei germane”, principalul obiectiv

Viitorul cancelar federal german de centru-dreapta, Friedrich Merz, a promis luni acţiuni rapide de reformă economică pentru a scoate Germania din recesiune, relatează agenţiile Reuters şi DPA.

Noua coaliţie de la Berlin dorește să readucă economia pe creştere, în timp ce războiul comercial declanşat prin taxele vamale decise de preşedintele american Donald Trump riscă să alimenteze în Germania un al treilea an consecutiv de recesiune.

Friedrich Merz mai promite măsuri împotriva migraţiei, reducerea cheltuielilor guvernamentale, în paralel cu creşterea cheltuielilor militare pentru a susţine apărarea europeană în faţa unei dezangajări strategice a SUA, precum şi frânarea ascensiunii partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Criticii remarcă însă că programul de guvernare cuprins într-un document de 144 de pagini este sărac în măsuri concrete, iar promisiunile formulate sunt condiţionate de finanţări.

Totuşi, Friedrich Merz se va bucura de mai multă flexibilitate bugetară decât predecesorul său, social-democratul Olaf Scholz, după ce legislativul la final de mandat a relaxat amendamentul constituţional ce limita contractarea de noi datorii până la cel mult 0,35% din PIB. Această relaxare a "frânei datoriilor" va permite creşterea cheltuielilor militare şi implementarea unui plan de 500 de miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură şi de protecţie a mediului.

Principalul obiectiv al noului guvern federal va fi repornirea motorului economiei germane, care a traversat deja doi ani de recesiune după invazia rusă în Ucraina, război ce a avut ca efect pierderea sursei de aprovizionare cu gaz ieftin rusesc după sabotajul asupra conductelor Nord Stream.

Pentru a încuraja investiţiile, coaliţia formată din creştin-democraţi şi social-democraţi promite o serie de facilităţi fiscale destinate companiilor şi reducerea birocraţiei, iar ca soluţie în faţa creşterii costurilor energetice are în vedere plafonarea preţului la energie electrică pentru industriile energo-intensive.

Noua coaliţie promite şi reducerea cheltuielilor de funcţionare a administraţiei prin diminuarea numărului posturilor de funcţionari cu 8% în următorii patru ani, cu excepţia posturilor legate de securitate şi ordine publică.

Tema care la negocieri a provocat cele mai multe divergenţe între noii parteneri de guvernare este cea privind măsurile de combatere a migraţiei ilegale, după o serie de atacuri comise de refugiaţi. În final, coaliţia promite la acest capitol menţinerea controalelor la graniţe şi returnarea migranţilor ilegali de la frontieră, inclusiv a acelora care cer azil. Însă aceste acţiuni se vor desfăşura "în coordonare cu vecinii noştri europeni", mai indică programul de guvernare, care prevede printre măsurile anti-migraţie şi limitarea dreptului la reunire familială în cazul refugiaţilor cu statut de protecţie limitată.

În ce priveşte apărarea, pe lângă creşterea cheltuielilor noul guvern german doreşte crearea unui serviciu militar voluntar bazat pe modelul suedez, la 15 ani după ce Germania a renunţat la serviciul militar obligatoriu.