Munca la birou după pandemie, văzută prin ochii arhitectului COS: mobilitatea și flexiblitatea vor căpăta un alt sens

Mediul de lucru ca spațiu pare să traverseze deja, cel puțin la nivel conceptual, o schimbare substanțială. Un rol major în acest sens revine, bineînțeles, specialiștilor în arhitectură, care vor trebui să îmbine nevoia în creștere a confortului angajaților in clădirile de birouri, cu funcționalitatea și măsurile de siguranță post pandemie, de exemplu, prin interfețe susținute de tehnologie touchless.

"Definirea muncii și a locului este provocarea actuală. Așa cum, până la pandemie, dezvoltarea unu spațiu de lucru se baza pe activitățile specifice companiilor, concepte de moduri de lucru, acum lucrul în sine revine la ideea de baza care a dat posibilitatea evoluției și de fapt a apariției spațiilor de birouri. Aici mă refer la importanța muncii care nu se bazează pe abilități fizice, ci pe munca intelectuală, pe analiză, generarea și împărtășirea informației", apreciază arhitectul Andrei Angelescu (foto), head of architecture & design COS.

Astăzi, în opinia sa, locul de muncă nu trebuie să fie un simplu spațiu, ci va fi generat prin munca efectuată. Reflectarea criteriilor de organizare funcțională și formală, precum și modul în care misiunea organizației este îndeplinită vor avea un caracter tot mai particular.

Flexibilitatea și mobilitatea, deși concepte obositor de mult întâlnite, dezbătute și folosite, capătă o cu totul și cu totul altă scară. Spațiul fizic de lucru devine mai complex. În momentul de față trăim într-o era în care munca efectiv se poate desfășura oriunde. Spațiul va împrumuta tot mai mult din dinamica activităților desfășurate tocmai pentru a deveni destinația pentru coeziunea indivizilor și a sensului muncii în echipă.

Andrei Angelescu

Citeste si:
Piața de birouri: de la ezitare în pandemie, la o călătorie în...
ReConstruct | Piața de...

Arhitectul subliniază, de altfel, că istoria este reflectată cultural, politic și social în arhitectură. Evoluția orașelor și, în consecință, a arhitecturii, a apărut din nevoia creșterii confortului indivizilor, a calității vieții, a prelungirii acesteia, și implicit, a unui control al sănătății populației.

Tocmai de aceea, spune reprezentantul COS, calitatea aerului, a hranei, a luminii și nu în ultimul rând calitatea vieții în comunitate sunt idei de bază în stabilirea direcțiilor de dezvoltare viitoare.

Crizele cu o influență majoră sau de durată asupra spațiului construit au câteva elemente comune. Războaiele și epidemiile au generat reacții certe la nivel arhitectural. Odată înțelese cauzele și metodele de combatere a bolilor, percepem o amprentă clară în fondul construit. Un element crucial este durata crizei și cât de mult s-a schimbat viața indivizilor.

Andrei Angelescu

Citeste si:
Cum amenajezi un spațiu de lucru restrâns pentru o eficiență maximă
Cum amenajezi un spațiu de...

Astfel, în opinia sa, modificarea sau îmbunătățirea argumentului arhitecturii sănătoase și durabile va fi punctul de plecare pentru asigurarea unor medii care să ajute activ utilizatorul. Dar, deși densitatea populației va scădea cu dificultate, modul de utilizare a spațiilor poate influența mediul în care indivizii ajung să interacționeze "controlat", ceea ce va responsabiliza toți actorii.

Accelerează Covid-19 trecerea la un spațiu de lucru de tip hands-free?

Înainte de pandemie accentul se punea mai mult pe spațiile conexe efectiv posturilor de lucru, ca zone ce influențau caracterul, modul de lucru și tipul interacțiunii între indivizi, acum însă în perspectiva unei protecții imediate, soluțiile cerute sunt cele legate de asigurarea delimitărilor între indivizi.

Ca perspectiva de timp, în perioada următoare utilizatorul va fi mai conștient de materialele folosite în spațiul de lucru, proprietățile antibacteriene ale acestora, posibilitatea de igienizare și dezinfectare a acestora, atât pentru zonele de lucru, cât și pentru spațiile conexe posturilor. Dar, din perspectiva funcționalității, ce rol va juca tehnologia în noul spațiu de lucru?

Cercetările de până acum și dezvoltarea tehnologiei și-au găsit locul în mediul de lucru sub forme integrate, expuse, în cazul celor care își doreau tehnologia prezența cât mai vizibilă, dar cu siguranță a ajutat și și-a găsit rădăcini în organizații. Putem vedea în această perioadă cum cele mai multe companii au reușit să devină campioni în lucrul remote, deși nu era o prioritate înainte. Tehnologia poate ajuta în a păstra legătura între oameni, sau mai bine zis informația, pe care trebuie să o împărtășească.

Citeste si:
Raport| Radiografia cazurilor de COVID-19 din ultima săptămână
Raport| ”Radiografia”...

- Andrei Angelescu -

Acum însă tehnologia există și poate ajuta, atât prin prisma confortului fizic, cât și a celui cognitiv, mărind gradul de siguranță pe care îl resimțim, spre exemplu prin interfetele touchless, apreciază arhitectul COS.

În concluzie, "o încorporare a tehnologiei împreună cu interacțiunea cu aceasta în activitățile zilnice, bazându-ne pe o segregare între echipamente comune și personale, poate ajuta în perceperea mediului, mai puternic din punct de vedere individual, un mediu cu adevărat la scară umană prin natura interacțiunii cu acesta", conchide Andrei Angelescu.


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »



Setari Cookie-uri