Românii duc muncă de detectiv pentru a-și găsi meșterii cu care să-și renoveze locuințele

Să renovezi casa nu este un lucru pe care să-l faci foarte des, pentru că vine cu multe bătăi de cap, atât din punct de vedere logistic, dar și financiar, iar alegerea unui meșter se face, aparent, în urma unei munci de detectiv, scopul fiind acela de a găsi unul care să-și facă treaba în mod corespunzător.

Potrivit unui barometru realizat ded Frames, pentru cei de la Mathaus, atunci când vor să își reamenajeze locuințele sau să repare ceva în gospodărie, românii au devenit mult mai atenți pe cine angajează. 6 din 10 clienți spun că solicită recomandări și referințe despre proiectele anterioare, în tentativa de evita lucrările de slabă calitate. Vor să afle, astfel, dacă meșterii sunt cu adevărat profesioniști.

Sondajul arată că, 62% dintre români afirmă că, atunci când au nevoie de serviciile unui meșter, se bazează în primul rând pe recomandările cunoscuților. 34% îi caută pe internet, iar 6% apelează la alte soluții (informațiile din magazine, reclame etc.)

Chiar și dacă recurg la meșterii recomandați de rude, prieteni sau colegi, cei mai mulți români încearcă să afle detalii suplimentare despre ei.

Circa 59% dintre cei chestionați spun că, în prezent, pe lângă recomandarea clasică, solicită meșterilor referințe (fotografii, video, acte doveditoare etc.), dacă este vorba de persoane fizice, sau caută informații pe internet, în cazul unor firme de profil, despre lucrările prestate anterior.

Citeste si:
AFI va renova clădirea de birouri AFI Lakeview
AFI va renova clădirea de...

În trecut, cei mai mulți dintre cei chestionați (78%) se bazau pe recomandări, pe încredere, fără niciun fel de verificare suplimentară.

De ce au ajuns românii să facă astfel de investigații?

În primul rând, s-a acumulat o lipsă de încredere în activitatea acestora. Mediatizarea exclusivă a unor exemple negative și ironizarea meșterilor în spațiul public au accentuat acest fenomen.

Dovadă că 68% dintre participanții la chestionar spun că se tem de un eventual eșec al lucrării din cauza exemplelor negative, mai mult sau mai puțin reale.

Raportul arată că fiecare lucrare are particularitățile ei, rezultatul ei fiind influențat de o serie de factori care depind mai mult sau mai puțin de abilitățile meșterilor. Fie s-a făcut rabat la calitatea materialelor, fie s-a lucrat sub presiunea timpului și anumiți pași de punere în operă a materialelor au fost săriți în urma presiunilor de a finaliza lucrarea. Acești factori diverși se reflectă în aprecierea negativă a lucrării unui meșter sau constructor.

Citeste si:
Mai vor românii să plece în străinătate la muncă?
Mai vor românii să plece în...

„Oamenii au devenit mult mai prevăzători, pe bună dreptate, și pentru că există o proporție destul de abruptă între cererea mare de servicii și oferta destul de redusă, în special cantitativ și uneori chiar si la nivel calitativ. Dincolo de cei plecați în străinătate, avem în continuare meșteri buni în România, oameni cu experiență. Însă da, este greu să apelezi la ei, pentru că în general au lucrările deja contractate pe perioade lungi de timp’, a declarat, într-un comunicat remis redacției, Cristian Matei, director de retail Mathaus.

Întrebați care sunt domeniile în care au nevoie de meșteri pricepuți, cei mai mulți (42%) au menționat amenajarea locuinței (tencuit, zugrăvit, reabilitare termică etc.), instalații electrice și termice (37%), mobilă (31%), construcții de locuințe individuale (18%), instalări electrocasnice & IT (16%) și altele (11%).

Mitul lui „DOREL”, mai puternic decât recomandarea unui client mulțumit

Lipsa de pregătire a unora dintre meșteri, mai ales a celor specializați în viteză, pe repede înainte, la locul de muncă și nu la cursuri de pregătire, cât și asocierea meșterului român cu mitul urban „Dorel” sunt doar două dintre elementele care au contribuit negativ la impresia generală despre meșterii din România.

Din cauza unor muncitori leneși și neprofesioniști, mulți meșteri riscă să intre în aceeași categorie cu personajul negativ Dorel, deși cei mai mulți dintre cei chestionați (82%) s-au declarat mulțumiți de rezultatele muncii prestate de meșterii angajați, iar 96% dintre ei au afirmat că îi vor recomanda, mai departe, familiei, prietenilor și cunoștințelor.

Citeste si:
Cum raspunde Dedeman celui mai mare scandal cu care s-a confruntat
Dedeman, implicat in cel mai...

Printre altele, 68% au apreciat calitatea lucrărilor, 53% sfaturile privind achizițiile (materiale de construcții, instalații, electrocasnice etc.), 38% s-au referit la costurile serviciilor iar 22% la timpul de execuție.

”Un meșter bun este cel care, în esență, îți face o evaluare a lucrării și îți dă toate elementele, de la materialele necesare, la timpul de lucru și costul serviciilor. Comunicarea devizului, punctualitatea, seriozitatea și calitatea lucrării sunt printre cele mai importante criterii care fac diferența între oferte”, se mai arată în concluziile cercetării.

Când vor calitate, românii se laudă că nu se uită la bani

Potrivit rezultatelor barometrului, românii sunt tot mai dispuși să lase pe mâinile specialiștilor activitățile pe care mulți dintre ei au încercat să le facă singuri în trecut, de voie, de nevoie.

71% dintre cei chestionați afirmă că sunt dispuși să apeleze la un meseriaș bun chiar dacă îi costă mai mult, doar să rezolve problema cu care se confruntă. Numai 23% ar mai vrea să rezolve singuri provocările apărute.

”Suntem prezenți pe piața materialelor de construcții de mai bine de 27 ani, prin Arabesque și vedem, pe zi ce trece, că românii sunt tot mai interesați de produsele de calitate, de serviciile de suport, de garanție și abia apoi de preț. Vedem proiecte tot mai sofisticate, locuințe construite cu soluții inovative, cu echipe de meșteri și constructori specializați în ultimele tehnologii. E un semn bun pentru viitor, un semn că trebuie să avem încredere în calitatea meșterilor si a specialistilor din industria constructiilor din România’’, a declarat Cristian Matei, director de retail MatHaus by Arabesque.

Barometrul „Meșterul Dorel, între mit și realitate”, a fost dezvoltat de compania de consultanță Frames, la comanda Mathaus, pe un eșantion de 3500 de respondenți, în perioada 4-7 martie 2021.Interviurile au fost realizate prin chestionare online, telefonic şi email. Profilul respondenților a fost reprezentat de 58% bărbați și 42% femei din 15 județe, inclusiv București-Ilfov, cu o vârstă medie de 48 de ani.

Sursa foto: Shutterstock
Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »



Setari Cookie-uri