Revenim cu o nouă poveste despre clădirile vechi din Capitală. Deși are o istorie mult mai discretă decât Caru cu bere, despre care scriam în primăvară, imobilul despre care vă voi povesti a trecut prin câteva evenimente marcante, iar acum se pregătește să redevină un punct important pe una dintre cele mai cunoscute artere din București.

Povestea începe la finele perioadei interbelice, în toamna anului 1938, în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial. La fel ca și în Primul Război Mondial, și în cel de-al Doilea, România a intrat mai târziu în conflict. Așa că, și la începutul celei mai mari conflagrații din istoria omenirii, în România (Mare la acea vreme) viața își urma cursul. Afacerile antreprenorilor români trebuiau să-și vadă de cursul lor, iar printre oamenii de afaceri de la acea vreme se afla și o femeie, destul de ambițioasă, care avea în plan dezvoltarea unei clădiri rezidențiale, iar destinația era la o adresă importantă chiar și la acea vreme, adică pe Calea Victoriei. Pe data de 22 septembrie 1938, în ședința Comisiunii Speciale, era aprobată demararea construcției, iar clădirea se află și astăzi în picioare, pe Calea Victoriei, nr. 139.

Retail jobs

Clădirea a fost proiectată de arhitectul Arghir Culina, destul de cunoscut la acea vreme, în special prin clădirile în stil eclectic și Neoromânesc, Art Deco cu influențe Neoromânești și Art Deco propriu-zis. Hotel Union este una dintre cele mai reprezentative clădiri din București care poartă semnătura arhitectului de origine aromână.

Construcția acestei clădiri a fost realizată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, așa că în tot acest timp, a trecut prin câteva evenimente importante, unele care au privat Bucureștiul de unele clădiri importante ale sale și pentru oamenii care au locuit în acest oraș.

Este o clădire care a trecut prin două cutremure, primul chiar în timpul execuției, în anul 1940 (7,4 Richter), dar și cel din 1977 (tot 7,4 Richter), și a scăpat ca prin minune și de bombardamentele din al Doilea Război Mondial. Ținând cont de „șocurile” prin care a trecut, nu este nicio surpriză să aflăm că fusese trecută în Clasa I de risc seismic de către autorități, ori că ajunsese într-o stare deplorabilă, devenind un imobil ușor de ignorat, deși vorbim despre o clădire cu 6 etaje, iar în jurul ei nu sunt prea multe clădiri mai înalte.

Citeste si:
FOTO | Cum arată Palatul Știrbei din Calea Victoriei în așteptarea...
Clădiri cu Povești | Cum...

Calea Victoriei 139 - august 2019Calea Victoriei 139 - august 2019

Dezvoltatorii români nu au putut vedea potențialul unei clădiri care stătea aproape în ruine, dar nu același lucru s-a întâmplat și când au trecut cei de la Hagag Developement Europe, companie israeliană, prezentă de ceva timp în România și care și-a îndreptat tot mai mult atenția către proiectele care vizează această componentă de regenerare urbană.

Și de ce nu ar fi văzut potențial în această clădire? Se află pe unul dintre cele mai importante bulevarde din București, dacă nu cumva cel mai important. Foarte aproape de Piața Victoriei, într-o zonă selectă, unde oportunitățile de a dezvolta clădiri noi nu prea există, iar prețurile terenurilor sunt uriașe.

Am trecut pe lângă această clădire care este complet refăcută la exterior, iar la interior mai sunt doar câteva lucruri de pus la punct. Nu va mai dura mult până când va fi repusă în uz, iar primii clienți se vor putea muta acolo. Așa că am mers și am stat de vorbă cu cei de la Hagag Developement Europe și cu cei care s-au ocupat de acest proiect.

Citeste si:
Caru cu bere – povestea fascinantă a celui mai vechi restaurant din...
Caru cu bere – povestea...

Am fost întâmpinat de Anna Cohen, Head of Marketing în cadrul Hagag Development Europe și Monica Crețu, arhitect, biroul de arhitectură Răzvan Bârsan & Partners, pentru a afla mai multe despre un proiect de restaurare ce pare făcut corespunzător și pe care dezvoltatorul israelian știe că-l va putea valorifica pentru a-i aduce profit.

„Am găsit o clădire pe care nu ai fi observat-o dacă ai fi trecut pe stradă, o prezență foarte discretă, asta poate și pentru că este pusă în «umbră» de către arhitectura Palatului Cantacuzino (Muzeul de Muzică George Enescu – n.r.) care se află exact lângă. Când am venit aici, am găsit tot felul de detalii legate de construcție care ne-au îngreunat munca”, ne-a spus Monica, tânăra arhitectă care s-a implicat din prima zi în restaurarea acestei clădiri.

Citeste si:
Prime Kapital livrează un ansamblu rezidențial de 458 de...
Prime Kapital livrează un...

Fiind o clădire care avea câteva elemente Art Deco, atât arhitecții, dar și dezvoltatorul au decis că trebuie să le păstreze, iar aceasta a fost principala lor provocare.

„Dacă la exterior am putut păstra aproape în întregime elementele clădirii, la interior, totul s-a schimbat. În primul rând din cauza faptului că a trebuit să consolidăm clădirea (pentru a fi scoasă din rândul celor cu risc seismic), iar în al doilea rând pentru că tema dezvoltatorului a fost să creăm apartamente de lux, care să răspundă standardelor de confort contemporan. A fost nevoie să refacem tot ce puteam la interior”, ne-a mai explicat Monica.

Calea Victoriei 139 - iulie 2021Calea Victoriei 139 - iulie 2021

România actuală, aproape la fel precum cea a anilor ’30

Într-o economie ce se voia a fi una democratică și de piață, în România anilor ’30, femeile erau implicate în afaceri. Așa a și început povestea acestei clădiri, cu o femeie antreprenor care avea idei de dezvoltare imobiliară în buricul Capitalei. Știm cu toții că a urmat o perioadă în care afacerile private nu au mai existat, regimul comunist trecând cele mai importante unități de producție și business-uri sub umbrela statului. Ce să mai spunem de implicarea femeilor în zona de business, a căror prezență a redevenit vizibilă mai degrabă după anul 2000.

Citeste si:
Deloitte: România, pe locul doi în topul celor mai ieftine locuințe...
Deloitte: România, pe locul...

O altă asemănare între atunci și acum este aceea că nu era ușor cu obținerea avizelor și autorizațiilor nici atunci. A fost un proiect complicat și atunci, cum a fost și acum.

„Oricine intră într-un asemenea proiect trebuie să știe că efortul va fi unul foarte consistent și că este nevoie de o echipă întreagă de specialiști. Este nevoie de constructori foarte competenți și de manageri de proiect foarte buni, iar dezvoltatorul să fie foarte deschis să înțeleagă provocările care pot apărea în proiect.

Nu a fost o muncă ușoară, au fost implicați o mulțime de specialiști care au făcut totul să redea frumusețea clădirii. Rețeta succesului pentru acest proiect a fost tocmai deschiderea dezvoltatorului și faptul că au fost pe aceeași lungime de undă toți ceilalți actori implicați”, ne-a mai spus Monica Crețu.

Citeste si:
Modificare TVA: Ce apartamente s-ar putea ieftini din 2023
Guvernul schimbă din nou...

Anna Cohen, reprezentantul dezvoltatorului, a fost mai mult decât de acord, în condițiile în care este dificil să vezi potențialul unei asemenea investiții.

„Ca să intri într-un asemenea proiect trebuie să-i vezi întâi potențialul, mai ales că am găsit imobilul într-o stare avansată de degradare, iar asta te putea face, așa cum spunea și Monica, să nu realizezi cât de frumoasă poate fi această clădire o dată renovată.

Nu am vrut doar să refacem fațada, a fost foarte important pentru noi să conservăm cât mai multe elemente originale ale clădirii. Am decis să rămânem cât mai loiali față de stilul arhitectural, dar și să readucem la viață puțin și din atmosfera, șicul și eleganța pe care această clădire le-a avut cândva. Pe cât s-a putut, am încercat să păstrăm orice element, indiferent cât de mic. Am știut de la început că vor fi obstacole, unele chiar neprevăzute, dar mă bucur să spun că ne-am depășit așteptările, și nu doar ale noastre ci și ale clienților”, ne-a mai spus Anna.

H Victoriei 139 - Interior

Din păcate, la interior nu s-au putut păstra multe elemente, dar reamenajarea apartamentelor a fost făcută mizând pe elemente ArtDeco și cât mai aproape de stilul original. În plus, Hagag Developement Europe a investit și în dotarea cu facilități moderne, care să corespundă condițiilor actuale de locuit. Au instalat sisteme de răcire moderne, panouri solare pe acoperiș, lifturi care sunt deja funcționale și care vor deservi locatarii acestei clădiri.

„Chiar dacă nu este clădire istorică și chiar dacă nu au existat reguli, ca arhitect, nu există bucurie mai mare decât să poți să participi la revigorarea unei zone istorice, să redai istoria prezentului. Ce am găsit noi aici au fost doar urme, pentru că locatarii au făcut intervenții de capul lor. Practic, am găsit un mozaic al modului de viață al celor care au locuit aici”, ne-a mai spus Monica.

Cât despre ridicarea clădirii, deși informațiile disponibile nu au fost foarte multe, a fost găsită o serie de corespondențe între cei implicați în construcția inițială.

„Este vorba despre o doamnă antreprenor-dezvoltator, Natalia Negulescu, care a demarat proiectul construirii acestei clădiri și care, ulterior, și-a deschis o firmă de construcții, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. A fost un element care mi-a atras atenția.

Din păcate, pe parcursul execuției au apărut tot felul de discuții în contradictoriu între cei trei factori implicați, în speță doamna respectivă, constructor și primărie, iar asta pentru că nu s-a respectat în totalitate proiectul. Trebuia să existe și un al doilea subsol, ceea ce nu s-a mai făcut, dar și alte elemente pe care constructorul nu le-a pus în practică.

A fost un exemplu de interacțiune foarte contemporan între factorii implicați într-o construcție”, ne-a mai povestit tânăra arhitectă.

Nu trebuie să lăsăm aceste clădiri să dispară.
- Anna Cohen - Hagag Development Europe -

Bucureștiul este recunoscut ca fiind Micul Paris, dar include elemente din mai multe colțuri ale lumii, iar Calea Victoriei include multe elemente arhitecturale occidentale. Pe lângă cele care aduc aminte de capitala franceză, pe această arteră se află primul „zgârie nori” din România, Palatul Telefoanelor, care a fost construit de cei de la AT&T, după planuri arhitecturale americane, în perioada interbelică. Pe lângă acestea, aici se mai regăsesc alte clădiri emblematice pentru peisajul bucureștean, cum ar fi Palatul Știrbei, Muzeul Național de Artă (fostul Palat Regal), Clădirea CEC, Cercul Militar, Restaurantul Capșa, vechiul sediu al Poștei și multe, multe alte clădiri istorice sau cu valoare istorică, așa că este o arteră care merită protejată, tocmai pentru toate aceste elemente arhitecturale atât de diverse și atât de frumoase.

Este o zonă care trebuie protejată pentru componenta ei istorică, așa că este îmbucurător să afli că mai sunt și companii care se gândesc și la acest aspect. Orașul este plin de exemple de restaurare în care pur și simplu fațadele clădirilor au fost îmbrăcate cu panouri de rigips, s-a tras un strat de zugrăveală peste, renunțându-se complet la elementele decorative, de parcă ar fi fost mai complicat de realizat acum, decât în urmă cu 100 de ani.

„Ca dezvoltator, în ceea ce privește centrul Bucureștiului în general, și Calea Victoriei în special, pe baza experienței noastre anterioare și în Israel, putem spune că avem o imagine despre cum ar trebui să arate acest bulevard. Știm că merită să readucem la viață și să păstrăm elementele care definesc această zonă. Potențialul acestor clădiri cu valoare istorică nu este vizibil pentru toată lumea.

Nu trebuie să lăsăm aceste clădiri să dispară. Cu ajutorul autorităților locale, care trebuie să susțină astfel de inițiative, putem să atragem și alți investitori care să se implice în astfel de proiecte. Trebuie să fie un efort comun prin care să conservăm această moștenire.

Cât despre implicarea autorităților în aceste proiecte, ce ne-am dori noi, din postura de investitor și de jucător pe această piață, este ca acestea, dacă nu au capacitatea de a ne susțină, măcar să nu ne încurce”, a subliniat Anna Cohen.

„Restaurarea patrimoniului trebuie făcută cu respect. Nu ne putem raporta la patrimoniu doar la o clădire, ci trebuie privit în ansamblu”, a completat și Monica Crețu.

Privind și partea pragmatică a lucrurilor, dezvoltatorul este convins că va avea de câștigat în urma acestei investiții, atât ei, cât și comunitatea. Normal că nu se angajează nimeni la un asemenea proiect fără să aibă ceva de câștigat. Reprezentanții Hagag Developement Europe sunt conștienți că H Victoriei 139 este vizată de clienți pentru zona foarte bună, dar știu și că arhitectura pe care această clădire o are o transformă într-o bijuterie arhitecturală, ceea ce o face și mai atractivă pentru cumpărători.

„Oamenii care vor locui aici vor simți că locuiesc într-o clădire monument, într-o clădire specială. Vor spune cu mândrie că aceasta este clădirea în care locuiesc ei, lucru pe care nu-l poți spune despre clasicele blocuri de apartamente din București”, ne-a mai spus Anna.

Hagag Developement Europe este implicată în restaurarea mai multor clădiri cu valoare istorică din București, unele chiar monument istoric. Pe lângă fostul sediu al companiei Petrom de pe Calea Victoriei, actualmente H Victoriei 109, compania se va ocupa și de restaurarea și renovarea Palatului Știrbei, care se află pe același bulevard, la numărul 107, proiect pe care îl vom urmări, pentru a vedea modul în care acest imobil atât de important din istoria Capitalei va fi readus la gloria de dinainte.

Sursa foto: Hagag / Wall-Street.ro / Adrian Ungureanu

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri