Timpii de tranzacționare a unui apartament au crescut la începutul acestui an, în condițiile în care prețențiile cumpărătorilor și vânzătorilor nu prea se întâlnesc, iar marjele de negociere sunt relativ mici, în condițiile în care proprietarii nu prea vor să lase din preț, reiese din cea mai recentă analiză a portalului imobiliare.ro, aferent primului trimestru din 2023.
Conform datelor Imobiliare.ro, în primul trimestru din 2023, prețurile solicitate pentru proprietățile rezidențiale din România s-au apreciat ușor, în medie, cu 0,3% față de trimestrul anterior. În ceea ce privește evoluția anuală, constatăm o creștere de 1,7%, în opoziție cu evoluția pieței rezidențiale la nivelul Uniunii Europene, unde se poate observa o tendință de ușoară scădere a prețurilor.
Cluj-Napoca ocupă în continuare primul loc în clasamentul celor mai mari prețuri (medii) solicitate pentru apartamentele scoase la vânzare în principalele orașe, înregistrând în primul trimestru din 2023 o creștere ușoară de 0,3%. În plus, prețurile din acest centru regional au înregistrat un avans de 8,1% în ultimul an și un avans de 30,8% în ultimii doi ani.
Pe locul al doilea în top se situează București, cu un preț mediu de 1.660 de euro pe metru pătrat util și un regres de 0,9% în primele trei luni din 2023, și respectiv un avans anual de 0,5% și o creștere de 12,8% în ultimii doi ani.
Citeste si:
Dar ce se întâmplă când vânzătorii și cumpărătorii se întâlnesc în piață? Analiza imobiliare.ro ne oferă și câteva detalii legate de timpii de tranzacționare, despre resursele financiare ale cumpărătorilor și disponibilitatea vânzătorilor de negocia prețul de listare.
Timpul mediu de tranzacționarea unui apartament în primul trimestru din 2023
Având în vedere perioada medie de vânzare pentru un apartament, București poate fi considerat, în momentul de față, drept cea mai activă piață pe plan național. Acest centru regional este urmat, din acest punct de vedere, de Timișoara, Constanța, Brașov, și, respectiv, Cluj-Napoca.
Pe de altă parte, în ceea ce privește piața bucureșteană, timpul necesar pentru tranzacționarea unui apartament a fost, în intervalul ianuarie-martie 2023, de 41.5 zile, iar în trimestrul I din 2022 a fost de 56 de zile. O creștere semnificativă a perioadei de vânzare pe segmentul apartamentelor a avut loc trimestrul trecut și în Brașov, unde acest indicator a ajuns la 61 de zile (față de 49 zile în perioada similară din 2022).
Citeste si:
În Timișoara, timpul necesar pentru încheierea unei vânzări a crescut de la 47.5 de zile în trimestrul I din 2022 la 56 de zile în perioada similară din 2023. În Constanța, în perioada ianuarie - martie 2023, o locuință este tranzacționată, în medie, în 59 de zile (valoare ce reprezintă o stagnare a perioadei, comparativ cu anul anterior). În Cluj-Napoca, acest indicator a scăzut ușor, de la 97 de zile (în T1 2022) la 96.5 de zile, în T1 2023.
Marja de negociere a apartamentelor din marile orașe ale țării
Marja de negociere este calculată ca diferență între prețul de vânzare și ultimul preț cerut. În patru din cele cinci mari orașe ale țării acest indicator s-a situat, trimestrul trecut, la un nivel mai scăzut comparativ cu perioada similară a anului trecut. În momentul de față, cea mai mare marjă de negociere, de peste 3,5%, poate fi găsită în București și Timișoara.
Citeste si:
Spre comparație, în perioada similară a anului trecut, aceasta se situa la aproximativ 3,7%. Un alt oraș în care disponibilitatea vânzătorilor de a lăsa la preț depășește ușor pragul de 3% este Cluj-Napoca – unde, în urmă cu un an, acest indicator se situa la 3,5%.
Următorul centru regional din clasamentul celor mai mari marje de negociere este Brașov, cu 2,7% (în scădere față de perioada similară a anului trecut).
Pe de altă parte, acest indicator s-a depreciat semnificativ și în Constanța. Astfel, în acest oraș marja de negociere a scăzut de la 4,3% (valoare medie înregistrată în T1 2022) la 1,8%, în primul trimestru din 2023.
Cât sunt dispuși cumpărătorii să plătească pentru un apartament
În primul trimestru din 2023, bugetul pe care se așteaptă să îl aloce cumpărătorii din București pentru o locuință monocamerală este în medie, de 46.500 de euro, potrivit unui studiu realizat de agregatorul Imoradar24.ro, care a analizat intențiile de tranzacționare ale utilizatorilor site-ului. În ceea ce privește achiziția unei locuințe cu două camere, cumpărătorii intenționează să ofere o medie de 75.250 de euro, în timp ce pentru trei camere, aceștia au în vedere un buget de 106.000 de euro.
Citeste si:
Capitala țării este surclasată de Cluj-Napoca, unde cumpărătorii au intenția să aloce în medie 64.750 de euro pentru o locuință monocamerală, respectiv 111.000 de euro pentru una bicamerală și 135.990 de euro pentru una tricamerală.
În Timișoara, așteptările cumpărătorilor pentru o garsonieră se situează în medie, la 36.500 de euro, 69.800 de euro pentru un apartament cu două camere și 92.990 de euro pentru un apartament cu trei camere.
În ceea ce privește așteptările cumpărătorilor din Brașov, pentru o locuință monocamerală aceștia sunt dispuși să ofere în medie 43.000 de euro, respectiv 71.000 de euro pentru una bicamerală și 95.000 de euro pentru una tricamerală.
În Iași, așteptările cumpărătorilor pentru o garsonieră se situează la o medie de 28.000 de euro, 65.000 de euro pentru un apartament cu două camere și 80.000 de euro pentru un apartament cu trei camere.
Citeste si:
Cumpărătorii din Constanța au în vedere un buget mediu de 46.000 euro pentru o locuință monocamerală, respectiv 74.150 de euro pentru una bicamerală și 99.000 de euro pentru una tricamerală.
Oferta în scădere a proprietăților existente la vânzare
Creșterea timpului de așteptare nu prea se explică atunci când ne gândim că raportul imobiliare.ro arată că oferta a scăzut, iar cererea ar fi fost mai mare. Ar putea fi un semn că românii nu-și găsesc neapărat ceea ce-și doresc, chiar dacă și-ar dori să cumpere o locuință nouă.
Numărul proprietăților rezidențiale (atât apartamente, cât și case) disponibile spre vânzare în portalul Imobiliare.ro în marile orașe ale țării s-a depreciat, per ansamblu, cu 18,8% în ultimul an, față de cel anterior, ajungând la un total de 10.880. Pe parcursul ultimelor 12 luni, toate marile orașe analizate au consemnat deprecieri ale ofertei rezidențiale de pe piață.
Citeste si:
Astfel, cel mai mare recul, în cuantum de circa 31,3%, a avut loc în Iași, unde au fost scoase la vânzare, în T1 2023, 610 proprietăți rezidențiale. Pe locul al doilea se situează București, cu un minus de 22,9% (până la 5.430 de proprietăți rezidențiale), acesta fiind urmat de Cluj-Napoca, cu o scădere de circa 19,1% (până la un total de 1.260 de anunțuri). Scăderi anuale au mai avut loc în Constanța (-17,4%), cu 810 proprietăți scoase la vânzare, fiind urmat de Timișoara (-6,8%), unde au fost scoase la vânzare 1.940 de proprietăți și Brașov (-2,4%, până la 840 de oferte).
În ceea ce privește cererea, analiza imobiliare.ro aracă, în comparație cu cu trimestrul trecut, cererea pentru proprietăți rezidențiale de vânzare a fost, în primul trimestru din 2023, cu 21,5% mai ridicată la nivelul celor șase centre regionale supuse analizei.
Din acest punct de vedere, cinci din șase orașe analizate au consemnat creșteri, respectiv București (+32,5%), Cluj-Napoca (+30,1%), Timișoara (+8,4%), Iași (+6,3%), Brașov (+2,1%). Singurul oraș care a înregistrat o scădere a interesului pentru achiziția de locuințe a fost Constanța (-1,9%). Astfel, în primul trimestru din 2023 aproximativ 124.000 de potențiali cumpărători au căutat, pe Imobiliare.ro, locuințe în cele șase mari centre regionale ale țării.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
