Românii nu se tem să iasă din case, chiar și pe timp de pandemie. De vină ar fi evoluția umană

Astăzi România a avut un număr record de cazuri confirmate cu COVID-19, iar specialiștii avertizează că principala cauză este nerespectarea măsurilor de distanțare socială. În ciuda pericolului pandemiei de coronavirus, unii oameni nu evită mulțimile. De vină ar fi un paradox al evoluției oamenilor, care ne îndeamnă să socializăm, susțin experții.

Cu milioane de ani în urmă, strămoșii noștri primate au găsit siguranță în cooperare, dezvoltând structuri sociale care îi protejau de prădători, oferind o șansă mai mare de supraviețuire pentru adulți și urmașii lor. Pe măsură ce comunitățile de primate au devenit mai complexe, la fel și creierul strămoșilor noștri a evoluat cu mecanisme menite să proceseze interacțiunile și să recompenseze comportamentul social, potrivit National Geographic.

Ce rol are evoluția oamenilor în distanțarea socială

Interacțiunea socială a fost un element cheie al supraviețuirii strămoșilor noștri. Creierul uman s-a dezvoltat și a învățat să fie aproape dependent de interacțiunea socială. Astfel, depășirea dorinței primare de socializare înseamnă a merge împotriva unor milenii de programare evolutivă.

“Suntem foarte sociabili, la fel cum sunt toate maimuțele și primatele,” a declarat Robin Dunbar, antropolog în cadrul Universității Oxford. “Depindem de cooperarea la nivelul grupului pentru a rezolva problemele zilnice de supraviețuire și reproducere de succes. Aceasta este adaptarea principală a primatelor.”

Pe perioada pandemiei, coronavirusul a profitat de dependența noastră de socializare pentru a se extinde rapid pe toate continentele. Dar aceeași linie de evoluție ar putea să fie cheia pentru a face mai ușoară distanțarea socială. În timpul evoluției, oameni și-au dezvoltat și un instinct centrat pe altruism și pe nevoia de a-i proteja pe cei de lângă noi.

Citeste si:
Bilanț COVID-19 ASTĂZI: o nouă raportare îngrijorătoare
Bilanț COVID-19: 1.415 cazuri...
Citeste si:
Temperatura normala a corpului
Temperatura normala a corpului

”Pe măsură ce strămoșii noștri au devenit mai sociabili, vânând și crescându-și puii împreună, primatele ce nu participau în astfel de comportamente nu primeau protecția comunității. Astfel, aveau șanse mai mici de supraviețuire și de transmitere a propriilor gene mai departe”, arată sursa citată.

Atunci când un comportament crește șansele de supraviețuire ale unui animal, acesta poate deveni o trăsătură moștenită și, peste multe generații, se poate transforma în instinct. Oamenii moderni au o parte din aceste instincte și comportamente.

Persoanele care continuă să socializeze ar putea fi dependente de recompense psihologice

Pe măsură ce a crescut creierul strămoșilor noștri, grupurile au devenit mai mari, dezvoltându-se ulterior în societăți, care au condus la comportamente sociale precum râsul, cântatul, dansatul, ieșitul în oraș. Acestea sunt strâns legate de endorfinele din corp, care la rândul lor sunt înrudite chimic cu morfina, așa că e posibil ca cineva să devină dependent de un nivel considerabil, potrivit National Geographic.

„Orice lucru care impulsionează eliminarea endorfinei are strânsă legătură și cu sistemul dopaminei”, spune Dunbar. Dopamina mai este cunoscută ca făcând parte din seria hormonilor fericirii.

Citeste si:
O nouă țară le interzice intrarea românilor fără test COVID-19 negativ
O nouă țară le interzice...

„Dopamina îți oferă o emoție care poate da dependență la un anumit nivel.” Cu alte cuvinte, este posibil ca unele persoane care continuă să socializeze în ciuda amenințării pandemiei să fie dependente de recompensele psihologice și neurochimice pe care le obțin din comportamentul social.

Un alt factor e și pornirea oamenilor de a împărtăși resurse și experiențe, potrivit lui Michael Tomasello, din cadrul Universității Duke.

“Chiar și copiii mici vor arăta spre o pasăre în copac pentru a te convinge să te uiți la ea, chiar și înainte să poată vorbi”, a declarat el. “Avem nevoia de a ne împărtăși experiențele.”

În contextul pandemiei, interacțiunea socială poate fi fatală

Această dorință provine din beneficiile evolutive ale cooperării, colaborării și, eventual, culturii.

Citeste si:
Brandul de fashion care pare imun la criza coronavirus
Mango, brandul de fashion...

Cu toate acestea, în contextul unei pandemii precum cea provocată de virusul COVID-19, interacțiunea socială poate fi fatală. Astfel, o altă latură a evoluției noastre, ce poate ajuta la distanțarea socială, e dezvoltarea unui comportament altruist, înclinat către protejarea semenilor, trăsătură ce poate ajuta la urmarea regulilor de distanțare pentru salvarea a nenumărate vieți.

Potrivit lui Tomasello, în ciuda acestor porniri, în lumea modernă există numeroase moduri prin care putem socializa în siguranță, de la distanță, precum rețelele de socializare. Dependența de un anumit comportament poate fi învinsă, mai ales în contextul actual.

Depășirea dependenței psihologice de un anumit comportament, așa cum este cel de a ieși în oraș, poate deveni un adevărat obstacol, însă nu este imposibilă, este de părere Dunbar. ”În timp ce rețelele de socializare pot consolida legăturile pe care le avem deja, putem folosi, de asemenea, aplicații pentru a ajunge dincolo de cercul nostru de prieteni, prin implicarea în conversații globale pe platformele de social media precum Twitter și TikTok”.

Sursa foto: Unsplash

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Sănătate »



Setari Cookie-uri