COVID-19 a adus o criză sanitară, economică, informațională, dar și una emoțională. Distanțarea socială, masca de protecție și frica față de un dușman invizibil ne-a transformat lumea la un nivel în care ne e greu să ne imaginăm cum va fi când totul se va întoarce la „normal”. E o nouă normalitate. Ca să înțelegem ce s-a întâmplat, am discutat cu un psiholog și cu un psihiatru care ne-au explicat de ce COVID-19 a dat naștere unei pandemii emoționale. Printre simptome se numără stresul, anxietatea, depresia, dar și incertitudinea viitorului și a prezentului și, cel mai probabil, ești una dintre victimele acestei pandemii paralele.
Noul coronavirus a fost înconjurat de informații incerte și, la rândul lui, a adus incertitudine. La finalul lui februarie, chirurgul general al SUA, Jerome Adams, spunea că măștile nu ajută la nimic. Apoi, o lună mai târziu, Centrul pentru Control al al Bolilor din SUA recomanda portul măștilor de protecție.
Mai devreme, în ianuarie, Organizația Mondială spunea că nu sunt dovezi ale faptului că virusul se transmite de la persoană la persoană, doar ca mai târziu să își retragă declarația și să susțină că virusul se transmite, într-adevăr, de la om la om.
În spatele acestor informații contradictorii nu se află un plan secret sau o conspirație mondială. Specialiștii se luptau cu un virus nou despre care încă nu știau destul de multe.
Apariția pandemiei emoționale
Incertitudinea. Asta este elementul principal care au dus la o pandemie emoțională. O să mă infectez? O să fac o formă gravă? O să mor? O să murim cu toții? În timp ce virusul trecea frontiere și infecta din ce în ce mai mulți oameni, întrebările astea fulgerau prin mintea oamenilor. Maria Ladea, medic psihiatru la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia” și președinte al Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie spune că „incertitudinea este lucrul pe care oamenii îl pot tolera cel mai puțin”.
Citeste si:
Yolanda Crețescu, psiholog și psihoterapeut, fondator al DepreHUB, o organizație care îi ajută pe oameni să lupte cu anxietatea și cu depresia, explică faptul că pandemia ne-a obosit mental. Presa vorbește permanent despre coronavirus, despre pacienți la ATI, despre suprasolicitarea sistemului medical, despre ventilație mecanică. Pe scurt, despre moarte. Și noi facem asta. În fiecare zi publicăm articole și știri despre COVID, despre numărul de cazuri, numărul de persoane de la ATI, despre cum pandemia afectează economia și despre cum ne sunt afectate viețile. Crețescu spune că valul de știri și discuții despre moarte, frica principală a omului, nu poate să rămână doar o informație. Devine o trăire.
Citeste si:
Informațiile se transformă în emoții, în gânduri. Dacă auzim în fiecare zi despre cum mor oameni, cum se ventilează mecanic, cum se infectează, nu facem decât să rulăm și noi, în mintea noastră, aceste scenarii: «Ce s-ar întâmpla dacă aș fi eu acolo?» E o oboseală psihică.
Yolanda Crețescu, psiholog și fondator DepreHUB
Presa, știrile despre coronavirus și gândurile suicidale
Din cauza faptului că se vorbește zilnic despre moarte și despre suferință, oamenii încep să se gândească mai des la moarte, la suicid.
Dacă gândul meu predominant e legat de moarte, atunci trăiesc emoții de frică, de groază. La un moment dat, în mintea omului, moartea poate deveni o soluție.
Yolanda Crețescu
Totuși, acest lucru nu s-a materializat într-o creștere a numărului de suiciduri, ci doar că oamenii se gândesc mai mult la sinucidere.
Crețescu vorbește și despre apariția unui „stres traumatic post-COVID”. Altfel spus, și acum, dar și după ce vom scăpa de pandemie, vom rămâne cu mecanisme de apărare, cu anxietate și cu frici pe care nu le aveam înainte. Cel puțin pentru o perioadă de timp, viața nu va mai fi la fel. Nu vom reveni la „normalitatea” de dinainte de COVID-19 în clipa în care vom fi imunizați. Nici în săptămâna următoare, luna următoare sau anul următor. Frică față de simptomele de gripă sau de răceală, o atenție exagerată la igienă, evitarea apropierii fizice cu persoanele pe care nu le cunoaștem.
Citeste si:
Odată ce creierul nostru a înregistrat această frică puternică, frica de moarte, se creează niște mecanisme de adaptare și de apărare: anxietate fără obiect, frica de boală, tulburări de somn, tulburări ale vieții sociale, menționează specialistul.
Psihologul spune că, din rezultatele unei cercetări realizate de DepreHUB, anxietatea scade chiar atunci când o persoană se îmbolnăvește cu COVID. Să-ți fie frică să te îmbolnăvești și să te relaxezi chiar atunci când teama se materializează - primești rezultatul pozitiv. Pare ciudat? Nu este.
Când faci COVID, aici și acum, starea ta de anxietate se reduce. E normal să fie așa. În mintea noastră, lucrurile capătă dimensiuni mai mari sau mai mici. Pericolul nu e niciodată perceput la cotele lui reale, explică Crețescu.
Citeste si:
Totuși, psihiatrul Maria Ladea explică faptul că a întâlnit persoane care au rămas marcate după ce s-au luptat cu COVID-19 și asta nu numai din frica pentru propria persoană, ci și din cauza gândului că i-au îmbolnăvit pe alții.
„Au rămas cu stări de anxietate prelungite și cu un anumit grad de ipohondrie. În plus, mai sunt persoane care se simt vinovate pentru că au impresia că i-au îmbolnăvit pe alții, că și-au îmbolnăvit familia.”
Maria Ladea, medic psihiatru și președinte al Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie
Cei care sunt ajutați de pandemia emoțională și cei care suferă cel mai mult de pe urma ei
Sunt persoane care se bucură de restricțiile luate în lupta cu pandemia, persoane care, datorită izolării și a distanțării sociale, au avut mai mult timp de hobby-uri, de proiecte personale, de stat cu familia. Sunt persoane pentru care calitatea vieții a crescut.
Citeste si:
„Anxietățile și fobiile sociale au scăzut pentru că aceste persoane nu au mai fost expuse social” spune psihologul Yolanda Crețescu. Cei care s-au bucurat de pandemie au fost, în special, introvertiții. Și Maria Ladea spune că au existat persoane care au fost avantajate de pandemie, dar atrage atenția că, după un punct, și ele vor fi afectate.
„Oamenii care au tendința să se izoleze s-au simțit bine, dar lucrurile sunt benefice doar un timp. Chiar dacă au fobie socială, de exemplu, poate își doresc să-și vadă familia sau să se vadă cu oamenii dragi. Din cauza pandemiei, nu pot să facă asta.”, explică Maria Ladea.
La polul opus se află persoane care sunt mai afectate, care sunt în categoria de risc, adică persoanele care erau și înainte mai predispuse la anxietate și la depresie, dar și persoanele care suferă de boli mintale. Sunt persoane care aveau tendințe pesimiste, anxioase și depresive, persoane cărora pandemia le-a înrăutățit starea și le-a dus în punctul în care să primească diagnostic de depresie sau anxietate.
Citeste si:
Crețescu explică faptul că acesta este motivul pentru care populația care are diagnostic de anxietate ușoară sau de depresie a crescut semnificativ în timpul pandemiei.
Conform unui raport din 2020 al Organizației Mondiale a Sănătății, peste 260 de milioane de persoane suferă de depresie. În plus, în cele mai severe cazuri, depresia duce la suicid, cei mai afectați fiind tinerii care au între 15 și 29 de ani. În plus, conform estimărilor OMS, în 2030 depresia ar putea deveni cea mai mare problemă de sănătate, peste cancer și bolile cardiovasculare.
Printre cei predispuși la anxietate și la depresie și care sunt cei mai afectați de pandemie sunt persoanele care au nevoie să își controleze viitorul, care au niște scopuri precise - perfecționiștii. Pentru aceștia pandemia a însemnat o ruptură din lumea liniară în care trăiau. O ieșire din rutină și o abatere de la drumul clar pe care și l-au ales. Yolanda Crețescu spune că genul acesta de comportament este unul nevrotic. „Oamenii trebuie să înțeleagă că sunt mai mult decât scopurile lor”, spune psihologul. Crețescu explică faptul că toată lumea are astfel de dorințe, dar, cu cât suntem mai concentrați pe ele, cu atât ajungem să avem un comportament mai nevrotic.
Cu cât avem o capacitate de a ne defocusa de pe aceste scopuri și de a fi flexibili, cu atât suntem mai sănătoși emoțional. Acești oameni au de suferit pentru că nu se pot readapta.
Yolanda Crețescu, psiholog
Maria Ladea confirmă că aceste persoane sunt printre cele mai afectate de stresul adus de pandemie. „Perfecționiștii, cei care își fac planuri foarte detaliate au oricum un risc mai mare să se îmbolnăvească de anxietate sau de depresie. Trăiesc într-o presiune permanentă” explică medicul psihiatru.
Conspiraționiștii - cei care s-au săturat
Nu putem trăi în permanență cu frică. Motiv pentru care frica și numărul cazurilor sunt invers proporționale. La început erau cazuri puține, dar aduceau după ele foarte multă frică. Acum, în timp ce virusul se răspândește tot mai mult, frica s-a disipat până când a ajuns aproape inexistentă. Așadar, în timp ce pericolul crește, dar conștientizarea lui dispare, prin rupturile societății răsar conspirații și conspiraționiști, unii dintre ei care ajung până în Parlament, așa cum a fost cazul celor din AUR.
Conspirațiile nu sunt anormale, ba chiar dimpotrivă. În plus, uneori ele funcționează ca avertizori de integritate indirecți, care arată probleme sociale și erori de comunicare ale autorităților. Conspiraționiști ajung să refuze informațiile oferite de stat și de specialiști și preferă să aibă încredere în canale dubioase de pe YouTube în care li se vorbește despre reptilieni, cipuri, masonerie și Bill Gates. Pagini obscure de pe internet ajung să pară mai credibile decât autoritățile atunci când există o comunicare deficitară, greșită și ineficientă.
Conspirațiile se nasc tocmai din informațiile contradictorii și îi prind în special pe oamenii care tind să fie mai suspicioși.
Maria Ladea, medic psihiatru
Crețescu spune că, în timpul pandemiei, conspirațiile s-au născut și din mecanismele de apărare ale oamenilor. Primul a fost negarea. Oamenii au refuzat pericolul în care se află tocmai pentru că nu pot să renunțe la planurile lor, la viața normală pe care o duceau. În plus, ajung să refuze pericolul și pentru că se satură să trăiască cu o frică permanentă.
Al doilea mecanism de apărare al minții noastre care a dus la prosperitatea conspirațiilor este intelectualizarea.
Intelectualizarea apare atunci când oamenii încearcă să atingă informații cvasi științifice și să le construiască în logica lor. Informațiile nu sunt verificate. În plus, sunt persoane care pleacă de la particular la general. Persoanele din jurul lor s-au îmbolnăvit și au făcut forme ușoare, așadar înseamnă că virusul e inofensiv. Acestea sunt cele mai periculoase situații.
Yolanda Crețescu, psiholog
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
