Pe 11 martie 2020, la un an de la declararea pandemiei la nivel internațional, wall-street.ro a organizat cea de-a patra ediție a Conferinței Future Healthcare, intitulată De la reacție la prevenție. Sponsorizată de RASCI și în parteneriat cu Farmaciile Dona, Alliance Healthcare, ARPIM și Zebra Technologies, conferința și-a propus să simplifice calea sistemului românesc de sănătate spre prevenție, chiar și în era COVID. Principalul obstacol? Legislația.

Ideea de prevenție în România nu este echivalentul mersului la medic, ci mai degrabă a ”tratamentului aplicat după ureche sau dr. Google”. Vinovatul pentru acest comportament al pacienților este chiar sistemul de sănătate, care ”nu se îmblânzește” în fața niciunui nou ministru.

Prevenția nu prea există în România

Iulian Trandafir, CEO Alliance Healthcare România a transmis că, din păcate, în țara noastră nu există un plan concret de prevenție în fața bolilor, aspect ce pune presiune foarte mare pe spitalele din România.

Farmaciile, susține Trandafir, ar trebui incluse în programul de prevenție. Pentru pacient ar fi ușor să își facă un screening. Serviciile acestea, în Europa sunt foarte folosite. La noi, în contractul cadru, farmaciile sunt un vânzător de medicamente, sunt niște magazine de stradă care vând medicamente.

”Farmaciile trebuie să fie bine definite, cu programe clare de prevenție. Să nu uităm că farmaciștii sunt persoane cu exact cunoștințele care trebuie pentru a putea ajuta în prevenție. Haideți să facem niște programe de prevenție, prin intermediul farmaciilor, care sunt accesate cel puțin o dată pe luna de către o persoană”, a transmis Iulian Trandafir, CEO Alliance Healthcare România, în cadrul evenimentului.

Farmacia, primul contact al pacientului cu sistemul de sănătate

Farmaciile au un important rol în viața noastră de zi cu zi, motiv pentru care se și găsesc în număr mare în țară. Cu toate acestea, pandemia le-a împiedicat și pe ele să furnizeze acel sprijin pe care mulți dintre noi îl așteptam, mai ales în goana după măști și dezinfectanți.

”Pacientul preferă să meargă mai întâi la farmacie pentru afecțiuni minore, iar ulterior să poată să ceară o recomandare de la medic. Farmacistul are rol și în educarea pacientului, are rol și în nutriție, îl ajută cu sfaturi. Noi investim foarte mult în pregătirea farmaciștilor pentru a consilia în cele mai bune condiții pacienții”, a declarat Mihaela Ungureanu, CEO al Grupului DONA.

Cu sau fără vitamine în perioada pandemică

Pandemia a îndemnat majoritatea românilor în farmacii în căutarea complexelor de vitamine. Indiferent dacă ajută sau nu, pacienții români au golit farmaciile de vitamine și paracetamol.

Diana Mereu, CEO Asociația producătorilor de medicamente fără prescripție medicală (RASCI), a precizat că infodemia a dus la accelerarea acestui comportament al pacienților români.

”Asistăm la o varietate de medicamente consumate în plus, fără ca pacienți să fie atenți la prospecte sau sfaturi din partea medicilor. Însă trebuie să recunoaștem și că pandemia a grăbit tranziția spre online, spre exemplu, telemedicina, care s-a dovedit a fi de un real ajutor”, a adăugat Mereu, în cadrul evenimentului.

Diana Mereu a pprecizat că este foarte important ca pacienții să consume responsabil suplimentele alimentare, precum vitaminele și să se trateze ținând cont de indicațiile medicale și nu cele ale rudelor.

Deciziile luate la timp și în mod responsabil pot salva vieți.

Un val trei mult mai violent

Cu experiența unor două valuri anterioare, România a ”cam adormit pe o ureche”, crezând că știe ce face. Coronavirusul a ținut să îi arate că nu e așa și la un an de la declararea pandemiei la nivel internațional, acesta s-a întors cu forțe proaspete.

Dr. Beatrice Mahler, manager în cadrul Institutului de Pneumoftziologie ”Marius Nasta”, a precizat că acest val trei este caracterizat de o accelerare a formelor severe, accentuate de o reacție inflamatorie puternică.

”Aproximativ 80% din pacienții internați au forme severe, iar ceea ce ne îngrijorează și mai tare este faptul că vorbim despre oameni activi, cu vârste mai mici de 50 de ani și care au comorbidități, însă nu unele care să îi împiedice să trăiască”, a afirmat dr. Mahler.

Vaccinarea anti-COVID, o formă de prevenție

Unul dintre principalele mijloace prin care putem pune stop pandemiei este vaccinarea, ținând cont de subiectul principal al evenimentului, creșterea nivelului de prevenție. România se află în plină campanie de vaccinare încă din 27 decembrie.

Scopul autorităților este ca până în luna septembrie a anului curent numărul celor vaccinați să depășească pragul de 10 milioane.

”Obiectivul nostru este ca în septembrie sau chiar mai devreme să atingem 10,4 milioane de români vaccinați, ceea ce practic definește o imunitate colectivă suficient de mare încât să nu mai fie necesare regulile care duc la ruperea lanțului de transmitere virală în acest moment. Așteptăm cu toții să vedem cât de mult putem accelera campania, dar asta ține cont de numărul de doze de vaccin primite”, a precizat Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, în cadrul evenimentului.

Strategia națională de sănătate, o utopie?

Sistemul de sănătate din România nu este unul dintre cele mai fericite, mai ales în vreme de pandemie, când toate vulnerabilitățile sale au devenit riscuri la adresa populației.

Simona Cocoș, directorul general al Zentiva, a vorbit despre importanța unei strategii coerente în materie de sănătate, care să pună accent pe trei mari direcții?
îmbunătățirea accesului pacienților la medicamente, optimizarea bugetară: ”degeaba încarci o listă cu medicamente compensate, dacă nu există buget”, digitalizarea sistemului de sănătate românesc.

”În lunile martie-aprilie, la începutul pandemiei, coridoarele de medicamente au fost blocate, iar accesul pacienților la tratament a fost îngreunat. Lecția anului 2020 este aceea de a avea o producție locală, pentru ca românii să aibă acces la medicamente moderne, iar acestea să nu mai dispară de pe piață”, a precizat Cocoș, în cadrul evenimentului.

România și un vaccin, oricare ar fi el

România este un exemplu în ceea ce înseamnă importul. Importăm aproape orice se poate face și țară, dar la costuri mai mari, pentru că responsabilitatea este într-o mai mică doză.

Și apropo de doză sau mai bine zis, doze, ar putea România produce un vaccin sau măcar un element al acestuia?

„Răspunsul este categoric NU. Și asta nu ține neapărat de abilitatea de a negocia transferul unui patent sau de realizarea unei clădiri sau a unei unități de producție. Nu, discuția include toate aceste elemente pe lângă care trebuie creat un adevărat sistem de educație, de cercetare continuu. E ceea ce face Irlanda de luni de zile pe zona de tehnologie și de aceea Irlanda a devenit un hub european extrem de important pentru că a pornit lucrurile în sensul logic, cu formarea de personal, actualizarea curriculei, investiții pe partea de training și, desigur, venind cu această ofertă pe masă, pe piața mondială de biotehnologie a fost ușor să atragă investiții pe partea de farma, dar și pe alte tipuri de investiții decât vedem noi acum în România”, a declarat dr. Marius Geantă, Președinte și Cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, în cadrul celei de-a patra ediții a Conferinței Future Healthcare.

Noi facem un spital

Un ONG și-a asumat ceea ce statul a tergiversat timp de 30 de ani, timp în care fezabilitatea din zecile de studii ar fi putut da naștere unor locații sanitare noi sau măcar unor renovări plauzibile.

”Dacă e să vorbim de infrastructură, trebuie să plecăm de la legislație. Legislația este de acum 30-50 de ani. Dacă luăm exemplul incendiilor (n.red din spitale), noi nu avem un normativ pentru prevenția incendiilor în spitale, nu vorbim despre asta și nu avem niciun normativ pe gaze medicinale. Eu sper că ministerul Sănătății a început să lucreze la acest lucru, înainte de a începe construcția unui spital regional”, a precizat Oana Gheorghiu.

Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu sunt două dintre cele mai auzite voci la nivel național despre cum se construiește un spital. Cele două femei își vor vedea visul cu ochii la finalul acestui an, cu aproximație.

„Aș vrea să spun că acest spital pe care noi îl construim în etape și pe care îl construim pe parcurs, înseamnă să fie nu doar ziduri, ci să fie un loc în care pacientul să fie tratat empatic, să te apleci și asupra minții și a sufletului”, a amintit Carmen Uscatu, în cadrul evenimentului.

Unde va fi România peste 4 ani?

Țara noastră așteaptă timidă noi speranțe cu fiecare nouă guvernare. Elitele politice vin cu noi promisiuni și cu noi idei la fiecare patru ani, în principiu.

Ei bine, unde se va afla România peste 4 ani, cu tot cu șifonarea adusă de pandemie?

”România alocă sănătății jumătate din valoarea pe care țările europene o alocă, adică în jur de 5%. O strategie ne-ar putea indica unde ne putem situa peste 3-4-10 ani. Iar tocmai asta ne lipsește...După 4 ani, ar fi fezabil ca România să se situeze măcar la nivelul mediu de tratament raportat la Uniunea Europeană”, a conchis Dan Zaharescu, director executiv ARPIM (Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente.

Sursa foto: Pixabay

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Sănătate »


Setari Cookie-uri