Nimeni nu vrea sa ajunga dupa gratii insa, uneori, se intampla. Ba ca ai furat din banii statului, ai primit spaga sau te-au prins spargand un apartament al unei batranele, in cateva luni te poti trezi impartind celula cu inca 3-4 detinuti, mai mult sau mai putin ca tine. Odata ajuns acolo, iti poti “umple timpul” invatand ceva (nou), daca tot nu prea ai ce face altceva.

Penitenciarele au cel putin un dublu rol, intr-o societate normala – in primul rand, acela punitiv-educativ si, apoi, de reinsertie sociala a persoanelor care au fost private de libertate. Ce fac insa institutiile abilitate din Romania, ce ii invata pe detinuti si cum ii pregatesc pentru reintrarea in societate, afla in articolul de mai jos.

Din seria activitatilor de reintegrare sociala derulate in penitenciare fac parte activitatile de instruire scolara, participand activ aproximativ 10,2% dintre detinuti, si cele de formare profesionala cu o pondere de 9,8%. Per total deci, ponderi foarte mici.

Lista activitatilor din care detinutii pot alege este insa foarte mare. Astfel, in ceea ce priveste programele de educatie, asistenta psihologica si asistenta sociala, Adrministratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) precizeaza ca la nivelul unitatilor penitenciare se deruleaza, cu precadere, urmatoarele:

a) Programe de asistenta psihologica:

  • Program specific de asistenta psihosociala pentru reducerea recidivei in abuzurile sexuale;
  • Program specific de asistenta psihosociala destinat persoanelor cu antecedente in toxicomanie;
  • Program specific de asistenta psihosociala destinat persoanelor varstnice;
  • Program specific de asistenta psihosociala destinat persoanelor cu afectiuni psihice;
  • Program specific de asistenta psihosociala si de preventie a riscului suicidar ;
  • Program specific de asistenta psihosociala destinat persoanelor cu conduita agresiva;
  • Programul de autocunoastere si dezvoltare personala;
  • Programul de dezvoltare personala utilizand metoda artterapiei.

b) Programe de asistenta sociala:

  • Program de preventie primara a violentei domestice „Stop violentei !”;
  • Program de mentinere/ dezvoltare a relatiilor cu mediul de suport „Pentru familie si societate”;
  • Program de dezvoltare a abilitatilor sociale „Eu printre oameni”;
  • Program de dezvoltare a abilitatilor parentale „Eu si copilul meu”;
  • Dezvoltarea abilitatilor decizionale in situatii de risc infractional „Decizii mai bune”.

c) Programe de educatie:

  • Program de alfabetizare;
  • Program de cultura generala „Universul cunoasterii”;
  • Program „Educatie prin sport”;
  • Program „Educatie pentru sanatate”;
  • Program de educatie moral-religioasa;
  • Program „Educatie pentru viata de familie”;
  • Program „Educatie civica”.

Toate demersurile derulate in unitatile penitenciare au ca scop facilitarea reintegrarii sociale a persoanelor private de libertate si se desfasoara pe 3 domenii de interventie: educatie, asistenta psihologica si asistenta sociala, subliniaza ANP.

“Acestea pot fi structurate (cu o structura data si continut predefinit, cu grad crescut de complexitate, elaborate sau avizate de catre directia de specialitate) sau semistructurate (cu o structura predefinita si grad mediu de complexitate). In functie de adresabilitate, demersurile sunt cu caracter general (adresandu-se tuturor persoanelor private de libertate) si cu caracter specific (adresandu-se anumitor categorii de persoane private de libertate, tinand cont de caracteristicile psihopedagogice, psihocomportamentale, de varsta, sex si stare de sanatate)”, completeaza Administratia.

Pentru a putea sa-si gaseasca mai usor un loc de munca, persoanele private de libertate sunt indrumate sa urmeze cursuri de calificare organizate de AJOFM sau in cadrul proiectelor cu finantare externa si sa participe la burse ale locurilor de munca organizate periodic de unitatea de detentie, in colaborare cu furnizorii de formare profesionala.

In prealabil, detinutii sunt evaluati de catre specialistii din penitenciare si, in urma acestor evaluari, sunt inclusi in programe sau activitati in functie de nevoile identificate. Pe de alta parte, condamnatii au si posibilitatea de a solicita participarea la anumite activitati derulate in locul de detinere. Astfel, printre cele mai cautate activitati mentionam instruirea scolara si formarea profesionala, acestea asigurandu-le posibilitatea angajarii dupa iesirea din penitenciar si, implicit, reintegrarea sociala.

Cu toate acestea, doar o mica pondere dintre detinuti participa, efectiv, la aceste programe, dupa cum arata ponderile de mai sus.

“Activitatile semistructurate, de scurta durata sunt preferate de persoanele private de libertate, in detrimentul celor structurate, de lunga durata”.

Burse de locuri de munca, pentru detinuti

Unitatile penitenciare organizeaza periodic burse ale locurilor de munca ce au ca scop cresterea sanselor de angajare a detinutilor, dupa eliberare, prin promovarea in randul acestora a ofertelor de locuri de munca vacante, puse la dispozitie de catre operatorii economici. Referitor la angajarea dupa liberare, mentionam ca aceasta excede sferei de competenta a Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Totodata, precizam ca persoanele private de libertate au posibilitatea de a munci pe durata executarii pedepsei, multe dintre acestea exprimandu-si acordul in acest sens, intrucat li se reduce pedeapsa.

Recidivisti “la greu”

Cercetarea fenomenului recidivei este o activitate complexa si implica diverse resurse din partea mai multor institutii, motiv pentru care, in prezent, la nivelul Administratiei Nationale a Penitenciarelor nu exista informatii concrete privind fostii detinuti recidivisti, insa Administratia a pus la dipozitie date statistice privind persoanele aflate in custodia noastra din anul 2010 si pana in prezent.

“Institutia noastra acorda o importanta deosebita acestui subiect si manifesta o preocupare constanta pentru diminuarea fenomenului recidivei prin activitatile si programele de educatie si asistenta psihosociala pe care le deruleaza, precum si prin instruirea scolara, cursurile de formare profesionala, proiectele si parteneriatele incheiate cu diverse institutii si organizatii ai caror beneficiari sunt detinutii”.

Din pacate insa, dupa cum arata si tabelul de mai sus, ponderea recidivistilor aflati in inchisorile din Romania este constanta, ca si numarul de detinuti, relativ constant, la circa 30.000.

Ce buget este alocat reintegrarii sociale

Pana anul acesta, bugetul alocat Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitatilor subordonate nu a fost structurat pentru fiecare sector de activitate in parte, ci vizeaza atat activitatile de paza, reintegrare, asigurarea drepturilor detinutilor, cat si cele de intretinere si functionare a acestor institutii. “Mentionam ca bugetul aprobat pentru anul 2015 prin Legea nr. 186/2014 pentru sistemul penitenciar si rectificat prin Ordonanta de Guvern nr.20/2015 este in valoare de 1,06 miliarde lei”, conform ANP.
In vederea facilitarii reintegrarii sociale a detinutilor, a fost adoptata la data de 27.05.2015 Strategia Nationala de Reintegrare Sociala a persoanelor private de libertate 2015-2019, in care au fost prevazute, pe fiecare an, urmatoarele costuri de implementare:

2015- 41.959.422 lei
2016- 43.730.601 lei
2017- 46.121.940 lei
2018- 53.954.066 lei
2019- 62.344.786 lei

Un astfel de demers isi propune sa creeze cadrul institutional necesar reintegrarii sociale a persoanelor private de libertate, evidentiind rolul activ pe care factorii institutionali si comunitari ar trebui sa il dobandeasca, printr-o actiune convergenta, in raport cu dezideratul reintegrarii sociale a persoanelor cu antecedente penale.

Pana una-alta, ANP ar trebui sa renunte la acel sistem de publicare al cartilor (de doi lei – si sistemul, si cartile) prin care infractori notorii reusesc sa isi reduca consistent pedepsele. De asemenea, sistemul de reeducare si reintegrare in societate este, cel mai probabil, nu foarte eficient, avand in vedere ponderea mare de recidivisti din inchisori.

Ce i-ati sfatui pe cei de la ANP sa introduca in inchisori, pentru a reduce numarul de recidivisti? Ce parere aveti de munca in folosul comunitatii? wall-street.ro va incurajeaza sa comentati.

Sursa foto: Shutterstock: Prizonieri

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alex Goaga
Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri