Numarul de crese a scazut din 1990 pana in 2007, de la 840 la circa 270, apoi a crescut usor pana la 351, in 2015-2016. Numarul copiilor inscrisi in crese a scazut in perioada 1990 - 2000, apoi a crescut usor, dar numarul actual de crese este insuficient, raportat la numarul de copii care au nevoie de asistenta si educatie. Mai mult, lipsa facilitatilor de ingrijire a copiilor afecteaza si femeile, care sunt mai rapid scoase de pe piata muncii.

Parinte, caut cresa

Dupa caderea comunismului, odata cu inchiderea mai multor fabrici si cu reducerea productiei industriale, a scazut si numarul creselor, acestea fiind, adesea, arondate fabricilor sau locurilor in care lucrau angajatiii statului.

„Numarul de crese a scazut pentru ca ele erau localizate, in cea mai mare parte, in mediile urbane, industrializate. Dupa 1990, industria a scazut foarte mult si atunci s-au inchis foarte multe dintre intreprinderile care existau, dintre fabrici, inclusiv in urbanul mic. Atunci, automat, a scazut si numarul de crese, de cele mai multe ori, ele erau cumva arondate diverselor fabrici”, explica Luminita Costache, specialist in educatie UNICEF Romania.

Daca in 1990 parintii din Romania puteau alege din 840 de crese pentru a-si inscrie copiii, cinci ani mai tarziu optiunile lor se limitau la un numar de 573 de astfel de institutii. In 2000, doar 358 de crese mai erau disponibile pentru parintii care aveau nevoie, in timp ce in 2007 numarul acestora ajungea la 272.

Incepand din 2007, numarul de crese a inceput sa creasca, aparand, totodata si cresele private.

In 2008 erau 280 de crese, dintre care 274 publice, in 2009 au fost 297 de crese, dintre care 283 publice, iar in 2010 au fost 289 de crese, dintre care 285 publice.

In 2011 au fost 295 de crese, dintre care 286 publice si 9 private. In 2012 au fost 313 crese, dintre care 297 publice si 16 private. Un an mai tarziu, numarul creselor aflate in administrarea statului a crescut la 319, din numarul total de 334.

In anul scolar 2014-2015, in invatamantul anteprescolar au functionat 350 de crese (unitati independente si sectii din cadrul altor unitati care scolarizeaza acest nivel de invatamant – grupuri scolare), majoritatea copiilor fiind inscrisi in cresele apartinand sectorului public (95,9%).

In anul scolar 2015-2016 functionau 351 de crese, 96,3% dintre copii fiind inscrisi in cresele din sectorul public, potrivit INS.

In mediul rural, lipsa creselor reprezinta o adevarata problema pentru familiile cu copii.

“Din statisticile pe care le stiu, exista doar o cresa in mediul rural din cele 350 de crese, restul fiind in zona urbana. Este importanta educatia timpurie. Toate studiile arata ca cu cat incepi mai devreme, cu atat sansele de a avea o durata de viata scolara mai mare si un nivel de educatie mai inalt, cresc. In rural, niciodata nu au fost dezvoltate astfel de servicii de educatie anteprescolara, dar ar trebui sa existe servicii care sa stimuleze in mod corect dezvoltarea copiilor, iar toti cei care intra in contact cu copilul de varsta mica sa stie cum sa faca lucrul acesta”, completeaza Luminita Costache, specialist in educatie UNICEF Romania.

Pe regiuni de dezvoltare se remarca, de asemenea, cum numarul de crese s-a injumatatit in 20 de ani.

In 1990, in regiunea nord-vest erau 128 de crese, in regiunea centru erau 142 de crese, in regiunea nord-est figurau 118 crese, in regiunea sud-est, 90, in regiunea sud-Muntenia erau 101 crese, in regiunea Bucuresti-Ilfov erau 62 de crese, in regiunea sud-vest Oltenia, 78 de crese.

Doua decenii mai tarziu, regiunea nord-vest avea 55 de crese, in regiunea centru erau 35 de crese, in regiunea nord-est erau 34 de crese, regiunea sud-est avea 29, in regiunea sud-Muntenia erau 41 de crese, in regiunea Bucuresti-Ilfov erau 22 de crese, iar in regiunea sud-vest Oltenia figurau 40 de crese.

Lipsa facilitatilor de ingrijire scoate femeile de pe piata muncii

Lipsa de facilitati de ingrijire a copiilor, precum cresele si gradinitele, a scos femeile rapid de pe piata muncii. Scaderea ratei de ocupare nu poate fi separata de diminuarea constanta a numarului de crese si de gradinite, potrivit studiului „Impactul crizei economice asupra femeilor”, realizat de Centrul de Dezvoltare Curriculara si Studii de Gen - Filia.

„Cu cat numarul copiilor prescolari este mai mare, cu atat rata de ocupare a femeilor este mai mica. Cand copilul are intre 0–6 ani, politicile de reconciliere au un rol fundamental; ele pot sa scoata femeile de pe piata muncii sau nu. Cresterea ratei de ocupare a femeilor care au copii cu varsta > 6 ani ne arata ca femeile vor sa munceasca, dar ca nu pot sa o faca in lipsa unor politici coerente de armonizare a vietii de familie cu profesia. In intervalul 2006-2010, rata de ocupare a femeilor cu un copil mai mic de 6 ani a continuat sa scada, diminuandu-se cu 3,8%. Scaderea ratei de ocupare trebuie corelata cu diminuarea constanta a numarului de crese si de gradinite”, se arata in studiul citat.

Copiii din crese

Numarul de copii inscrisi in crese a scazut de la circa 47.000, in 1990 la 13.000, in 2000. De atunci, numarul lor a crescut treptat, ajungand la 20.000, in 2016.

In 1990 erau 47.239 de copii inscrisi in crese. Numarul lor a scazut la 24.741, in 1995. In 2000 erau 13.190, iar in 2005 erau 15.150.

In 2010 au fost de 17.355 de copii inscrisi, dintre care 17.293 in unitati publice si 62 in unitati private.

In 2016 erau inscrisi 20.099 de copii, dintre care 19.180 in crese publice si 919 in crese private.

Din cei 18.811 de copii inscrisi in 2015, 18.115 erau in crese publice si 696 in crese private.

Numarul de copii nascuti in Romania a scazut, de asemenea, de la 314.746, in 1990, la aproape 190.000, in 2016, potrivit INS.

Oana Toiu, fost secretar de stat in Ministerul Muncii, sustine ca, in prezent, numarul de crese nu acopera nici 10% din totalul copiilor de varste eligibile.

“Numarul copiilor inscrisi in crese este mai mic decat 5% din totalul copiilor care ating o varsta eligibila pentru cresa. Este extraordinar de putin ca infrastrutura. Asta in conditiile in care nu doar cresele, ci si numarul gradinitelor a scazut foarte mult. Din 1990 pana in 2014, numarul gradinitelor publice din Romania a scazut de 10 ori. Este enorm", explica Oana Toiu, fosta secretara de stat in cadrul Ministerului Muncii, in Guvernul Ciolos si actuala membra a Platformei Romania 100, fondata de fostul premier Dacian Ciolos.

"Chiar daca numarul gradinitelor ar fi suficient, oricum exista un an care ramane complet neacoperit din perspectiva logisticii si infrastructurii de ingrijire si educatie in Romania. Noi avem concediu de crestere a copilului de doi ani, iar gradinitele incep de la trei an. Vorbim de un an zile in care nu exista nici o alta masura de suport, cu exceptia creselor, iar cresele in momentul asta nu acopera decat 5% din totalul copiilor de varste eligibile, daca ne gandim intre 1 si 3 ani, dar chiar daca ne gandim doar la numarul de copii care sunt intre 2 si 3 ani, putem sa zicem ca acopera 10%. Pentru acesti copii, solutia pe care o pune statul la dispozitie acopera mai putin de 10%”, adauga Oana Toiu.

De ce nu s-au construit crese?

Lipsa educatorilor reprezinta una dintre problemele cu care se confrunta cresele, sustine Luminita Costache, de la UNICEF Romania.

„Doar construtia de crese nu este suficient, pentru ca nu ar construi decat niste cladiri pentru care nu o sa aiba cine sa lucreze. Avem o mare problema cu educatorii care ar trebui sa lucreze intr-o cresa. Din cate stiu, doar la unul sau la doua licee pedagogice exista aceasta specializare si, nu stiu cat de atractiva este profesia pentru cei care termina un astfel de liceu”, spune Costache.

Potrivit studiilor internationale, cu cat varsta copilului e mai mica, gradul de calificare al celor care lucreaza cu copiii ar trebui sa fie mai mare, adica ar trebui sa fie absolventi de master, sustine reprezentanta UNICEF.

Mai mult, odata cu disparitia fabricilor, a disparut si presiunea infiintarii de crese. „Dupa 90, cand mica sau marea industrie din jurul oraselor a inceput sa dispara si au inceput sa dispara si locurile de munca, nu a mai existat aceasta presiune de a construi crese pentru a avea unde sa tii copilul”, spune Costache.

Migratia, care a dus la scaderea natalitatii si aparitia concediului de maternitate reprezinta alte motive pentru care nu s-au mai pus bazele creselor.

„Trebuie sa ne uitam si la migratie. Din cauza asta a scazut si natalitatea – si asta poate fi o explicatie aditionala. Apoi, concediul pentru cresterea copilului a aparut si ca sa raspunda la lipsa de crese. Nu pot sa spun ca a fost o cauza pentru care nu au mai fost construite, pentru ca a aparut, cumva, din nevoia de a exista cineva care sa stea cu copilul pana la varsta de 2 ani. Oricum, intre 2-3 ani, exista o lipsa de servicii, in conditiile in care copilul, in mod normal, intra de gradinita la 3 ani”, explica Luminita Costache.

PSD promite peste 500 de creste, dar respinge proiectul in Parlament

Programului National “Crese pentru copiii Romaniei”, initiat de parlamentarii de la PSD si ALDE, a fost respins, in aprilie 2017, in Camera Deputatilor, chiar de catre initiatori.

Documentul prevedea ca guvernul va construi, in urmatorii 4 ani, 554 de crese in intreaga tara, cu bani de la bugetul de stat, iar costurile se ridicau la 775 de milioane de lei.

Ulterior, PSD a explicat de ce a respins proiectul, motivul fiind ca Programul National de Dezvoltare Locala, etapa a II-a, prevede deja constructia a 2.500 de crese si gradinite.

De asemenea, PSD arata ca, spre deosebire de cele 2.500 de crese si gradinite aprobate deja prin PNDL II, proiectul de lege respins de Camera Deputatilor prevedea constructia a doar 554 de crese, care ar fi fost repartizate exclusiv in orasele cu peste 10.000 de locuitori, ceea ce ar fi constituit un dezavantaj pentru celelalte categorii de localitati.

Fosta secretara de stat Oana Toiu considera ca parlamentarii nu erau nevoiti sa respinga proiectul de lege, intrucat il puteau modifica in comisii pentru a corespunde cerintelor.

“Argumentarea lor a fost ca resping proiectul de lege pentru ca vor sa faca mai multe si sa faca asta in proiect. Acum, o respingere a proiectului pe motivul acesta este o aberatie, pentru ca ei l-au respins in comisii. In comisii, ceea ce puteai sa faci era sa zici ca nu e bine 554 de crese, pentru ca noi, ca Guvern, vrem sa facem 2.500. Hai sa modificam legea propusa in asa fel incat sa raspunda programului de guvernare: marim numarul de crese, schimbam criteriile dupa care se decid localitatile in care se fac crese. De exemplu, se propune sa faca crese in localitatile cu peste 10.000 de locuitori ori logica este sa faci cumva pe previziuni de natalitate decat pe locuitori, ca tu ai comunitati imbatranite, de exemplu, in unele locuri, unde este posibil sa ai numarul de locuitor, fara a avea o natalitate care sa justifice prezenta unor crese. Nu era necesar sa opreasca legea, decat daca nu intentionau sa aloce bugetul asta pentru crese. Exista mecanismele in comisii unde au respins-o sa imbunatateasca legea in asa fel incat sa raspunda la programul de guevrnare ca sa nu fie nevoie sa treaca un an si jumatate fara sa fi pus o caramida la o cresa”, a spus Oana Toiu.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri