A 14-a editie a festivalului de muzica de camera SoNoRo din Romania, fondat de Razvan Popovici si Diana Ketler, asteapta anul acesta aproape 10.000 de pasionati care sa asculte muzica celor 35 de artisti renumiti din 25 de tari europene. Editia din 2019 este dedicata dadaismului, iar concertele vor fi sustinute in sali din Muzeul de Arta Recenta din Bucuresti (MARe), primul muzeu privat de arta care s-a deschis in Romania in ultimii 100 de ani (dupa Muzeul Simu), Templul Coral din Bucuresti, cel mai mare lacas de cult mozaic din oras, Bibilioteca ASTRA din Sibiu, cunoscuta drept prima biblioteca publica a romanilor din Transilvania sau Sala Thalia a Filarmonicii din Sibiu, o bijuterie arhitecturala construita in 1787.
In noiembrie, publicul este asteptat la concerte pentru flaut, viola si contrabas, la spectacole de pian la patru maini si pot asista la recitaluri ale poemelor eroico-erotice ale lui Urmuz.
Citeste si:
Festivalul a evoluat cu timpul si a ajuns la nivelul in care salile sunt pline, toate biletele sunt vandute, iar listele de asteptare pentru invitatii sunt lungi.
Fondatorii au creat proiecte adiacente, precum Sonoro Interferente, prin care se acorda burse tinerilor, SoNoRo Conac, care aduce muzica de camera in cladirile de patrimoniu si SoNoRo Arezzo, o serie de concerte ce au loc in fiecare an la Arezzo, in Italia, incepand din 2010.
Odata cu festivalul s-a dezvoltat si publicul, care apartine mai multor generatii, atrase atat de artisti, cat si de renumele pe care l-a castigat evenimentul, iar anul acesta sunt asteptati intre 8.000 si 10.000 de persoane.
„Publicul e foarte eclectic, foarte mult public tanar, pe care, de la an la an, cred ca am reusit sa il facem sa devina din ce in ce mai curios sa accepte experimente, sa fie deschis la un repertoriu necunoscut in Romania. Cred ca daca un festival reuseste sa aiba sali pline, neavand cele mai scumpe staruri din bransa pe afis, ci doar prin faptul ca si-a construit o reputatie buna, ca a dovedit ca poate sa faca spectacole de calitate, este un mare compliment din partea publicului”, spune Razvan Popovici, directorul executiv al Festivalului SoNoRo.
Citeste si:
In noiembrie, in luna SoNoRo, dupa cum obisnuiesc oamenii sa ii spuna, festivalul asteapta publicul interesat la spectacolele oferite de artistii internationali adusi in Bucuresti, Sibiu si Cluj, cea mai mare parte dintre acestia fiind pentru prima oara in Capitala.
„Este foarte usor sa aduci oamenii aici, e foarte simplu. Eu fiind muzician activ, am avut sansa sa ajung sa imi castig existenta din concerte si am dezvoltat o retea foarte frumoasa, interesanta si importanta cu alti artisti. Din sutele de artisti pe care i-am adus in acesti 14 ani, cred ca trei sferturi au concertat pentru prima data in Romania – toti sunt incantati. In mod curios, locul asta e un loc cumva fericit si surprinzator”, spune Razvan.
Bilete la festivalul SoNoRo, care se desfoara in perioada 1-17 noiembrie, in Bucuresti, Sibiu si Cluj, s-au pus in vanzare pe 16 septembrie.
Citeste si:
(Non)profitul cultural
Ca orice eveniment cultural din Romania, este dificil sa obtii un profit in urma lui, asa ca, important este ca SoNoRo sa se mentina pe linia de plutire financiara. „Profitabil? Nu. Scopul festivalului este sa ajungi la zero la sfarsitul anului si esti cel mai fericit director de festival”, spune, razand, Razvan Popovici.
Anual, costurile de organizare ale SoNoRo, care includ festivalul din noiembrie, SoNoRo Conac, SoNoRo Interferente, SoNoRo Arezzo si turul festivalului prin alte orase ale lumii, variaza intre 300.000 si 400.000 de euro. Peste 80% din suma este reprezentata de finantarea privata, iar restul de bani vin de la Ministerul Culturii si de la Institutul Cultural Roman.
„Daca iti finantezi festivalul predominant din surse private trebuie sa livrezi calitate maxima. Totdeauna, maxima noastra a fost sa ne luptam, sa avem cei mai buni artisti si sa oferim ceva special, calitate”, spune Popovici.
Citeste si:
Atat persoanele private, cat si autoritatile statului trebuie convinse sa investeasca in cultura, pentru atmosfera pe care activitatile din domeniu o creeaza in orase si pentru beneficiile aduse societatii.
„Cand un festival este finantat de mediul privat in proportii atat de mari, trebuie sa oferi sponsorului invitatii. Cumva, o mana da, o mana ia. Important e ca salile sunt pline. Evident, de la an la an, vindem mai multe bilete, dar cu cat implicarea din alte surse, precum cele guvernamentele, ar fi mai mare, cu atat am putea sa reducem numarul de invitatii si sa vindem mai multe bilete. Dar Romania inca nu este acolo, cum este Germania, Austria, Elvetia, unde, pentru cultura, se plateste, pentru ca e normal. Lucrurile bune niciodata nu sunt gratis”, spune Razvan Popovici.
Sursa foto: Arhiva SoNoRo
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
