FOTOREPORTAJ | Bucureștiul sub apă rece: Cum se produce căldura și de ce nu ajunge la noi

De luni bune, mulți bucureșteni sunt obligați să se spele la lighean sau cu apă rece din cauza lipsei de investiții într-un sistem de termoficare găurit, prin care se pierd mii de tone de apă pe oră. Constant, în loc să ne ajungă în dușuri, 2.300 de tone de apă fierbinte ajunge sub noi, în pământ. Totuși căldură există, chiar dacă nu ajunge la noi în apartamente. Am discutat cu ELCEN, producătorul de energie termică și electrică din București ca să înțelegem cum se „naște” apa caldă și de ce nu ajunge la noi.

Acesta este un articol dintr-o serie prin care încercăm să înțelegem cum am ajuns să avem, în secolul 21, o capitală în care oamenii se spală la lighean. Dacă ești din București și nu ai apă caldă, trimite-ne o fotografie pe adresa andrei.petre@wall-street.ro în care să ne arăți cum e viața fără căldură.

Fără căldură în București, acolo unde adevărul e un duș cu apă rece. Lipsa de investiții și dezinteresul administrației publice s-au materializat în casele oamenilor la fel ca aburul pe care îl scoate dușul în puținele zile în care poți să te bucuri de apă fierbinte. Noaptea dormi în saci de dormit și ziua stai în haine groase. Dușul? Cu apă încălzită pe aragaz și apoi turnată într-un lighean sau la prieteni care au centrală de apartament.

În secolul 21, cei care locuiesc în București se spală la lighean sau, dacă sunt pretențioși, nu se spală deloc și trăiesc cu speranța că, în câteva zile, va veni și apa caldă. Când vezi că nu e, te speli cu apa rece ca gheața și înjuri viața, caloriferele, politicienii și, în general, Bucureștiul.

Când ieși din "duș", în cameră te așteaptă temperaturi joase care-ți fac pielea de găină. Te trezești cu nasul înfundat, cu mâinile grele și înroșite. Când te dai jos din pat, parchetul rece te trezește și frigul ți se urcă din tălpi, ușor, până pe șira spinării.

Citeste si:
Ce soluții a găsit Ministrul Energiei pentru salvarea ELCEN
Ce soluții a găsit Ministrul...

Acum câteva zile, în fața unui punct termic dintr-un cartier din Nordul Bucureștiului, la o „centrală”, un domn pe la vreo 50 de ani se dă jos din mașină și aruncă cu o piatră în ușa construcției vechi, împrejmuite cu gard înalt.

„Vreau căldură! Cum mă spăl? Vreți să mă îmbolnăvesc? Să răspundă cineva!”.

DISPERARE.

Totuși, chiar dacă locuitorii capitalei se adaptează (sau nu) la o viață spălată cu apă încălzită la aragaz, apa caldă există. Problema este că nu ajunge la noi.

Citeste si:
1 Decembrie | Ceremonie în format restrâns la Arcul de Triumf, fără...
1 Decembrie | Ceremonie în...

Cum funcționează centralele din București?

În București sunt patru centrale care produc căldură și electricitate: Grozăvești, București Vest, Sud și Progresul. Ele se află sub o singură instituție: ELCEN. Pe lângă faptul că aceste centrale produc căldura care ar trebui să ajungă în apartamentele bucureștenilor, ele reprezintă și cel mai mare furnizor de energie electrică din București și oferă aproape 90% din electricitatea de care are nevoie Bucureștiul.

Am mers în sediul ELCEN, instituția care deține cele patru centrale din București. Adrian Tudora, directorul de dezvoltare și implementare de proiecte de la ELCEN, ne explică modul în care căldura pleacă de la centrale, dar nu ajunge în apartamentele din Capitală.

Centrală de apă fierbinte din cadrul CET Grozăvești

Citeste si:
Vaccinul anti-COVID ar putea declanșa o nouă criză
Vaccinul anti-COVID ar putea...

Tudora explică faptul că agentul termic este apa. Această apă e tratată și dedurizată, e încălzită în centrale cu ajutorul gazului natural și după ce e încălzită se duce în două direcții: în producția de energie electrică și, pe conducte, spre caloriferele Bucureștiului sub formă de energie termică.

Apa pleacă din centrale cu mai mulți parametri indicați de Compania Municipală Termoenergetica, cea care a luat locul defunctului RADET. Apa trebuie să aibă o presiune mai mare, tocmai pentru a putea fi încălzită peste punctul normal de fierbere și pentru a putea ajunge mai repede în casele bucureștenilor.

Trece prin conducte, ajunge în puncte termice, așa numitele centrale, și, de acolo, pleacă înspre apartamentul tău. Apa trebuie să facă acest circuit și să se întoarcă înapoi în centrale ca să fie reîncălzită și trimisă iar în rețea.

"Piscina olimpică" de sub București

În fiecare oră, din centralele din București pleacă 6.000 de tone de apă fierbinte din care, din cauza țevilor găurite, se pierd 2.300 de tone. Cu 2.300 de tone poți să umpli o piscină olimpică ce ar putea avea până la 50 de metri lungime, 25 de metri lățime și cel puțin 2 metri adâncime. Această „piscină olimpică” cu apă fierbinte ar fi trebuit să ajungă în caloriferele bucureștenilor, dar, în fiecare oră, ajunge sub noi, în pământ.

Centralele sunt proiectate să funcționeze cu pierderi de maximum 500 de tone pe oră. Acum, se pierde de aproape 5 ori mai mult. Asta duce la degradarea centralelor care produc energie termică și electrică.

Cum ar fi trebuit să funcționeze rețeaua de termoficare din București?

„Într-un sistem ideal, dacă noi furnizăm 6.000 de tone de apă fierbinte pe oră, ar trebui să primim înapoi aceeași cantitate”, spune Tudora.

Dar nu suntem într-un sistem ideal, ba chiar dimpotrivă. Apa se pierde și ELCEN e forțat să suplimenteze această pierdere.

Cum arată instalațiile care ajută la producerea agentului termic

„Modul în care funcționăm noi acum nu ar fi trebuit să fie normalitatea, ci o situație limită și numai pentru o perioadă scurtă de timp. Felul în care centralele sunt forțate duce și la dezechilibre în instalațiile noastre care sunt proiectate să meargă o perioadă scurtă cu pierderile astea. Din păcate, le forțăm ca să facem față cererii. Asta înseamnă că se uzează mai rapid și că trebuie să cheltuim mai mult ca să putem să menținem producția”, explică directorul de implementare de proiecte de la ELCEN.

Marin Boghiciu, consilier și fost director al Centralei Progresul, adaugă faptul că problema a apărut din cauza lipsei de investiții din partea administrației Bucureștiului, adică a Primăriei.

Acest traseu a fost construit în anii `60-70. La Grozăvești a fost prima centrală care a început să încălzească Bucureștiul. Conductele trebuiau să fie schimbate, ele sunt corodate și se sparg. Atunci când se sparg, apa se duce în pământ. Eu, din centrală, trebuie să îi bag apă de adaos ca să mențin circuitul.

Marin Boghiciu

Cum s-a format un cerc vicios al problemelor

Rețeaua care ar trebui să transporte apa fierbinte până în robinetul tău e într-o stare precară. Faptul că conductele sunt sparte nu înseamnă doar pierderi.

Boghiciu și Tudora spun că ecuația arată în felul următor:

„Din moment ce rețeaua e corodată, se pierde și temperatura. În primul rând, dacă am merge cu presiune foarte mare, s-ar sparge țevile. Atunci, starea precară a țevilor impune o presiune redusă. O presiune redusă înseamnă o circulație redusă în conductă. Circulația redusă împiedică apa fierbinte să ajungă în punctele cele mai îndepărtate. La capătul rețelei ajunge foarte greu sau deloc. Pe lângă faptul că nu ajunge în punctele cele mai îndepărtate, faptul că ai o curgere lentă duce și la o curgere de temperatură. Rezultă, astfel, două pierderi: pleacă agentul termic - apa fierbinte, nu ajunge în punctul cel mai îndepărtat, dar se pierde și temperatura din cauza vitezei reduse prin conducte”, descriu cei doi reprezentanți.

Altfel spus, lanțul slăbiciunilor arată în felul următor:

  • Ai țevi de transport în condiții precare. Din cauza lor se pierd 2.300 de tone de apă fierbinte;
  • Condiția țevilor te forțează să bagi apă cu o presiune mai mică;
  • O presiune mai mică înseamnă temperaturi mai mici;
  • O presiune mai mică înseamnă că nu ajunge la tine.

În plus, toți acești factori duc și la afectarea centralelor pe care le deține ELCEN. Pentru că ele produc și energie termică și energie electrică, e afectată implicit și producția de energie electrică. Adrian Tudora, directorul de implementare de proiecte de la ELCEN spune că asta duce la un scenariu și mai întunecat. La propriu.

„Bucureștiul e un mare consumator de energie electrică. Dacă ELCEN n-ar exista, această energie ar trebui adusă din afară. Ca să o aduci în București, ea trebuie să treacă pe niște linii electrice. Consumul la nivel de București e mai mare decât ceea ce se poate aduce din afara Bucureștiului prin acest sistem”, spune Tudora.

Faptul că au apărut mai multe apartamente și mai multe mall-uri, Bucureștiul consumă tot mai multă energie electrică și riscăm să ajungem în situația în care această nevoie să nu mai poată să fie complet satisfăcută.

„Se numește blackout. Când consumul e mai mare decât cât poți să asiguri, sistemul național de electricitate clachează.”

Centralele de apartament - bombe, poluanți și elemente de dezechilibru

Poate te-ai gândi că una dintre cele mai bune metode de a te lupta cu frigul și de a te bucura de dușuri cu apă caldă ar fi să îți instalezi propria centrală de apartament. Chiar dacă pe tine te-ar ajuta, pe termen lung ar avea un efect negativ asupra rețelei de termoficare.

„Problema în București este că, de la Revoluție încoace, nu a existat o coerență în legislație și oricine s-a putut debranșa în orice condiții de la rețeaua de termoficare și să-și instaleze încălziri individuale, adică centrale de apartamente”, precizează Adrian Tudora.

Altfel spus, dacă ai renunțat la încălzirea prin sistemul de termoficare, ceea ce e de înțeles, ai contribuit într-o oarecare măsură la înrăutățirea situației pentru ceilalți bucureșteni.

Sistemul de termoficare funcționează foarte bine dacă respectă parametrii de proiectare. Dacă în acea zonă toată lumea se debranșează haotic, energia termică pe care trebuie să o transmiți acelei zone deja se face defectuos. De ce? Asta pentru că sistemul a fost calculat pentru un număr de consumatori și tu îl folosești pentru un număr mai mic de consumatori. Ai un dezechilibru.

În plus, Marin Boghiciu, fostul director al Centralei de la Progresul adaugă faptul că, atunci când îți pui centrală, nu doar că afectezi sistemul de termoficare, ba chiar și calitatea aerului.

„Nu este economic să-ți instalezi centrală. Te poți trezi cu restricții pentru reducerea noxelor. Devii un poluator. Pe lângă poluator, ești și risc major de acumulare de explozie de gaze”, spune Boghiciu, iar Tudora îi confirmă explicația.

„De ce vorbim despre a scoate poluarea din București punând taxe pentru mașini când permitem să existența acestor «țevi de eșapament» din casele noastre - centralele care sunt mult mai poluante", susține directorul ELCEN.

Sursa foto: Andrei Petre / Wall-Street.ro

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri