Olena Bondar, în vârstă de 37 de ani, s-a născut în Kiev și a trăit în acest oraș toată viața ei, iar în momentul când a început războiul din Ucraina era în concediu de maternitate, după ce, anterior, lucrase în domeniul finanțelor.
Pe malul bălții Pasărea, comuna Tunari, acolo unde Olena a găsit refugiu din calea războiului, nu se aud sunetele obuzelor și ale mortierelor, iar liniștea pare din altă lume.
Și chiar este o altă lume, deși nu sunt mai mult de câteva sute de kilometri din acest loc și până pe frontul unde are loc un război în toată regula.
Dar lucrurile nu au stat mereu așa pentru Olena și familia ei: Vica, fetița în vârstă de 2 ani și jumătate, Vova, băiețelul care abia a împlinit 9 ani și Viktor Bozhko, soțul în vârstă de 47 de ani al Olenei, care a rămas în Ucraina pentru a ajuta armata acestei țări. Cu puțin peste o lună în urmă, în noaptea de 23 februarie, după o zi în care - coincidență sau nu - ucrainenii, dar în special ucrainencele își sărbătoresc bărbații în cadrul zilei Apărătorilor patriei (Defender of the Fatherland), somnul ei era unul liniștit. Agitația de a doua zi însă, sirenele, spaima locuitorilor din oraș, i-au dat de înțeles că războiul izbucnise. Iar pentru câteva zile ea și familia ei nu au știut exact ce să facă, sperând că totul se va calma, mai ales că zona unde locuiau în Kiev era destul de liniștită.
Citeste si:
Credeam că totul se va limita la Donbas, la Donețk și Lugansk, dar nu a fost așa. În câteva zile am înțeles că vor ajunge și la noi.
Olena Bondar, refugiată ucraineană
Prin urmare, familia a hotărât că va lua calea unui loc mai liniștit, din sudul Ucrainei, iar acesta s-a întâmplat să fie Ismail, unde soțul Olenei avea câteva cunoștințe.
"Nu am știut că românii pot fi atât de empatici"
Dar nici aici lucrurile nu erau atât de liniștite pe cât sperau. Un atac al rușilor asupra stației de radiolocație din zonă i-a convins de acest lucru, iar sirenele care se auzeau tocmai din Odesa nu au făcut altceva decât să le dea de înțeles că a pleca este decizia bună.
Iar mai departe însemna România. La graniță s-au despărțit, iar Olena și copiii ei au devenit, practic, unii dintre refugiații pe care i-am văzut cu toții la televizor. Nu a fost o decizie ușoară, iar Olena spune că nu ar fi plecat niciodată din Kiev dacă la mijloc nu ar fi fost viața și siguranța copiilor ei.
Citeste si:
Nu am întâlnit, practic, decât un oficial, din momentul când am trecut granița. În rest au fost voluntari, membri ai Crucii Roșii și oameni obișnuiți care doreau să ajute.
Olena Bondar, refugiată ucraineană
Cât privește decizia de a nu merge în Polonia, sau în alte țări, unde ar fi avut posibilitatea, Olena spune că pur și simplu a realizat cât de mulți refugiați mergeau deja în locurile respective, astfel că gândul de a nu supraîncărca administrațiile acelor orașe a venit în mod natural.
Și nu i-a părut rău. Asemeni mărturiilor altor ucraineni, și Olena are numai cuvinte de laudă pentru felul în care a fost primită în România. Ba chiar admirația ei este atât de mare, încât, ca român obișnuit, nu poți să nu te gândești că ceva nu este în regulă. Ni s-a întâmplat multora dintre noi și încă ni se întâmplă să gândim în felul acesta. Dar nu. În momentul în care vezi lacrimi în ochii unui om, în cazul de față ai Olenei, când spune aceste lucruri, nu poți decât să crezi că este adevărat.
Citeste si:
Diferențele dintre ruși și ucraineni, pe înțelesul tuturor
Cât privește observația conform căreia opinia publică românească nu înțelege exact care sunt diferențele dintre ruși și ucraineni - și pe bună dreptate, cultura și limba fiind total diferite -, Olena găsește deosebiri, culmea, în atitudine și mai puțin în limba vorbită.
Iar aici se referă, efectiv, la dorința de libertate a ucrainenilor, spre deosebire de perspectiva rușilor asupra acestui concept, care mai degrabă lispește. De asemenea, vorbind despre diferențele dintre cele două popoare, ea menționează și o anumită dorință a rușilor de a-i asupri pe ucraineni, suficient de puternică, spune ea, pentru a putea fi percepută ca un specific național.
Citeste si:
Până nu demult, îi vedeam pe ruși ca pe frați. Apoi, totul s-a schimbat.
Olena Bondar, refugiată ucraineană
Nu în ultimul rând, Olena spune că, pentru bulgari, popor de asemenea slav, limba ucraineană sună aproape a poloneză.
Sursa foto: Wall-street.ro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
