Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România îi găsește pe români extrem de divizați, împărțiți în cele două tabere formate de finaliștii care se luptă umăr la umăr pentru fotoliul de la Palatul Cotroceni. Tensiunea se simte în sânul familiilor, dar mai ales, în mediul online, acolo unde orice diferență de opinie e percepută ca o agresiune personală. De ce ne simțim atacați când celălalt votează diferit? Răspunsul nu stă în ideologie sau în rațiune, ci în emoție, explică psihoterapeutul Matei Stănculescu, într-un dialog cu Wall-Street.ro.
„Este extrem de important să înțelegem că, în spatele unor alegeri politice, nu există rațiune, cât există emoție. E ca și cum un stelist încearcă să-l convingă pe un dinamovist că Steaua e mai bună. Cu toate argumentele logice din lumea asta, pentru simplul motiv că nu se poate, nu o să-l convingă. Tendința aceasta excesivă a oamenilor, pe care o văd zilele acestea, de a se convinge reciproc că `ori ești ca mine, ori ești împotriva mea` sau `ori te lași convins, ori înseamnă că ești încăpățânat`, nu face decât să dezbine”, spune Matei Stănculescu, psihoterapeut, și cofondator Eka, centru de servicii integrate de psihoterapie, wellbeing și dezvoltare personală.
Până acum, confruntarea dintre George Simion și Nicușor Dan în turul al doilea al alegerilor prezidențiale se anunță a fi cot la cot, dacă e să ne raportăm la cel mai recent sondaj realizat de Atlas Intel. Ambii candidați sunt creditați cu același scor de 48,2% în intențiile de vot, în timp ce 1% dintre aceștia și-ar anula votul, iar alți 2,6% spun că „nu știu” pentru cine vor opta. Competiția foarte strânsă înainte de scrutinul programat pentru 18 mai se vede, însă și în tensiunile create în societate.
Eu am văzut la alegerile precedente mamă și fiu care nu își mai vorbesc. Am văzut, acum patru ani, un cuplu care a divorțat pe motive politice. Am văzut cum cei mai buni prieteni au început să se urască de moarte și nu-și mai vorbesc unii cu alții și aici mă refer la oameni care și-au făcut toată viața vacanțele împreună.
Matei Stănculescu, psihoterapeut, și cofondator Eka (foto)
Emoțiile devin moneda de schimb în relațiile cu cei din jur și iau locul argumentelor
În contextul alegerilor prezidențiale din 2025, România se confruntă cu o polarizare politică vizibil mai accentuată decât cea din noiembrie-decembrie 2024, cu implicații semnificative asupra coeziunii sociale și a sănătății mintale a cetățenilor. Matei Stănculescu explică faptul că suntem martori nu doar la o fragmentare a electoratului, ci și la o creștere a tensiunilor interpersonale. Emoțiile primează în fața argumentelor, iar premisa de a încerca să-l „repari” pe cel care nu votează ca tine devine una greșită.
„Alegerile dezbină pentru simplul motiv că se pleacă de la o premisă greșită: că, dacă gândești diferit față de mine, ești împotriva mea și, dacă nu mă asculți pe mine, înseamnă că ești în tabăra dușmanului. Dar, de fapt, aici presupunerea e din start e greșită. Eu presupun că tu gândești așa pentru că ești `defect` și vin eu cu argumentele mele să te `repar`. Greșit. Nu e vorba de argumente. Nu e vorba de corect, defect sau funcțional, ci de emoții, trăiri diferite, și tocmai de aceea oamenii ajung la certurile acestea, pentru că pleacă de la o așteptare care e, de fapt, o iluzie (...) Cel mai mare virus e presupunerea: eu presupun că o să reușesc, iar dacă tu nu te lași convins, înseamnă că ești rău, că ești împotriva mea, nu vrei să înțelegi, ai interese ascunse”, a explicat psihoterapeutul.
Polarizarea de acum nu este un fenomen nou în România. Evenimente precum referendumul pentru demiterea președintelui din 2012, protestele împotriva OUG 13 din 2017, referendumul pentru familie și până la actuala campanie electorală sunt cele au împărțit societatea în două tabere, alimentând tensiuni și conflicte. Sociologul Gelu Duminică atrăgea, de asemenea, atenția, într-un alt dialog avut cu noi, și asupra faptului că disensiunile vin și ca o consecință atitudini alimentate de-a lungul timpului de cei care ne conduc.
Acum avem altă scindare. Treaba asta vine în valuri. Tot timpul există valuri de genul acesta și tot timpul când avem alegeri, sunt astfel de valuri pentru că doar așa, creând valuri, pot fi convinși cei care sunt neutri. Și, din punctul meu de vedere, aceasta este și strategia din spate. Nicio tabără dintre cei care fac politică nu pleacă de la premisa că îi pot convinge pe cei din tabăra adversă să voteze cu ei, ci că îi pot convinge pe nehotărâți.
Matei Stănculescu, psihoterapeut, și cofondator Eka
Pentru a atrage acest segment de public, campaniile apelează la două tactici principale: demonizarea adversarului și idealizarea propriului candidat. În loc să construiască argumente raționale, echilibrate, axate pe politici publice sau soluții concrete, mesajele transmise sunt emoționale, cu scopul de a stârni reacții intense. Alegătorii sunt influențați, mai curând de emoții precum teamă, furie, entuziasm sau speranță, care au un efect mult mai puternic decât raționamentele logice.
O astfel de abordare transformă procesul electoral într-o confruntare afectivă, în care votul devine o expresie a unei trăiri, nu a unei convingeri raționale. Prin urmare, polarizarea se accentuează, pentru că discuțiile nu mai au loc între opinii diferite, ci între identități și loialități emoționale opuse. „Stelist versus dinamovist. Unde e rațiunea?”, adaugă Matei Stănculescu.
Dar mai pot fi oare reparate relațiile stricate ca urmare a opțiunilor politice diferite? „Câteodată da, dacă nu s-a produs o ruptură foarte puternică. Uneori relațiile se mai vindecă în timp. Alteori, dacă s-au aruncat niște cuvinte prea rele sau dacă ruptura emoțională este prea intensă, nu se va mai regla niciodată relația respectivă”, a concluzionat expertul.
