Economia românească se confruntă cu o diminuare alarmantă a capacităţii de absorbţie a forţei de muncă şi o creştere a numărului de persoane active care au migrat în alte ţări pentru un loc de muncă, afirmă economistul şi sociologul Ciprian Bădescu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, din 2010, conform bazei de date utilizate, până în 2023, sumele trimise în ţară de românii plecaţi la muncă în străinătate au crescut de 15,6 ori, de la 641 de milioane de euro, la circa 10 miliarde de euro.
Chiar dacă şi sumele trimise din România de migranţii străini care lucrează în ţara noastră au crescut de la circa 88 milioane de euro, în 2010, la 1,4 miliarde euro, în 2023, creşterea decalajului dintre remitenţele de intrare şi remitenţele de ieşire arată că economia românească se confruntă cu o diminuare alarmantă a atractivităţii ocupaţionale pentru forţa de muncă internă şi externă, comparativ cu alte ţări.
"Pentru a ne da seama de puterea reală a economiilor naţionale, putem apela la un indice specific pe care l-am construit în cadrul unei cercetări sub auspiciile ICCV - Academia Română, dedicată migranţilor români din Marea Britanie şi din lume. Acest indice măsoară dinamica în timp (din 2010 până în 2023) a diferenţei dintre câţi bani intră în ţară de la migranţii români pentru muncă (remitenţe de intrare) şi câţi ies din ţară (de la migranţii străini care lucrează în ţară, deci remitenţele de ieşire)", a declarat Ciprian Bădescu.
Potrivit lui, în valori absolute această creştere indică creşterea puterii de atracţie a economiei româneşti, în context regional şi internaţional.
„Diferenţa dintre cei doi parametri, însă, este cea semnificativă. Abia aceasta măsoară puterea de atracţie ocupaţională reală a economiilor naţionale, atractivitatea economică a unei ţări pentru forţa de muncă”, a mai spus Bădescu.
Cercetătorul ICCV afirmă că, în 2010, această diferenţă era de 553 de milioane, iar în 2023 diferenţa era de aproape 9 miliarde euro, ceea ce arată că economia românească se confruntă cu o diminuare alarmantă a atractivităţii ocupaţionale pentru forţa de muncă internă şi externă, comparativ cu alte ţări.
Indicele de atractivitate a unei economii este o mărire comparativă şi este calculat de obicei ca o medie ponderată a trei indicatori: accesibilitate, abundenţa de forţă de muncă şi calificarea populaţiei, ceea ce ar putea face o economie mai atractivă pentru investitorii privaţi.
România, pe ultimul lor pe scara atractivității din regiune
Cauzele diferenţierii indicelui de atractivitate a economiei româneşti faţă de alte economii europene sunt legate de decalajul puterii de cumpărate, al puterii de compensare prin beneficii sociale (sistemul de asistenţă socială), al nivelurilor de impozitare, fiind influenţat şi de politicile de susţinere a antreprenoriatului şi de predictibilitatea regimului fiscal etc.
În perioada 2010-2023, România a coborât pe ultimul loc pe scara atractivităţii economiilor din Europa Centrală şi Est.
"Rata de creştere a acestui indice, care, subliniez, măsoară declinul puterii de atracţie ocupaţională a economiei româneşti, a fost de circa 1600%, adică o descreştere medie anuală a atractivităţii cu 123%. Iată că puterea economiei scade, atractivitatea scade, creşte numărul migranţilor pentru muncă şi odată cu acestea survine declinul populaţiei, îmbătrânirea accelerată şi k explozivă a morbidităţii şi deci a bolilor bătrâneţii", arată cercetătorul.
Astfel, susţine Bădescu, pe termen lung apare fenomenul depopulării şi al dispariţiei satelor - "satele care mor".
"România se confruntă cu fenomenul ameninţărilor suprapuse sau aliniate, cum le denumeşte echipa de cercetare a Institutului de Sociologie al Academiei Române în lucrarea 'Doljul social - spaţiul rural şi mic urban' pe tema declinului demografic, îmbătrânirii şi migraţiei. La pierderea de populaţie prin efectul mortalităţii, al declinului fertilităţii/ natalităţii şi al migraţiei se adaugă şi un declin al stării de sănătate a populaţiei, mai ales din mediul rural, corelativ cu o îmbătrânire accelerată (foarte puternică în ruralul doljean). Pe acest fond,fvs Consiliul judeţean Dolj a lansat iniţiativa creării centrelor comunitare integrate diseminate în rural pentru a facilita accesul sătenilor la serviciile de sănătate şi deopotrivă la alte servicii, cum ar fi, de pildă, cele sociale sau juridice", mai spune cercetătorul ICCV.
